SHARE

Utile
Institutul Naţional al Patrimoniului
Atheneul Român
Tara
Romania
Regiune/provincie
Bucuresti
Numele monumentului
Atheneul Român
Proprietarul monumentului/ administrator
Ministerul Culturii si Cultelor, administrator Filarmonica "George Enescu"
Autoritati publice sau private responsabile pentru monument
Adresa postala
Bucuresti, sector 1, str. Franklin nr. 1-3
Coordonate geografice
Latitudine nordica 44o26'29"
Longitudine estica 26o05'55"


View Larger Map
Motivele înscrierii pe Lista Patrimoniului European
Cluburile literare din prima jumatate a secolului al XIX-lea au purtat numele de Athenaeum, dupa academia lui Hadrian înfiintata la Roma în 135 p. Hr. Astfel, în întreaga Europa iau nastere în cadrul academiilor din Lyon, Marsilia, Londra, etc. asezaminte culturale întâi cu caracter privat, apoi utilizate în scopul diseminarii culturii. Modelele organizatorilor "Atheneului Român" au fost asezamintele similare din Torino, Madrid, Paris. Acest caracter popular al Atheneului român a obisnuit publicul larg ca un loc al creatiei- oameni de stiinta, scriitori, artisti, etc. Astfel, C. Esarcu, V.A Ureche si N. Kretulescu au înfiintat la Bucuresti în anul 1865 institutia Ateneul Român cu scopul "înzestrarii poporului cu cunostinte folositoare".
Ateneul a fost imaginat ca "un palat al stiintei si artelor" unde publicul cel mai larg avea acces într-o ambianta fastuoasa la binefacerile culturii-expozitii concerte si conferinte, biblioteca, pinacoteca si chiar mai târziu proiectii de filme.
In 1886, la recomandarea lui Charles Garnier (autorul Operei din Paris) a fost ales arhitectul francez Albert Galleron, pentru a proiecta constructia Ateneului care a fost inaugurat la 14 februarie 1888. Devine simbol al capitalei Regatului Român.
Edificiu reprezentativ pentru capitala tarii este asezat pe una din cele mai vechi si mai reprezentative artere, Calea Victoriei, vis-a-vis de Palatul Regal.
Monument clasat în grupa valorica A, grupa de interes national si universal. Stare de conservare foarte buna (restaurare-consolidare finalizata în 2004)
Edificiul adaposteste periodic, renumitul Festival si Concursul International George Enescu.
Aici îsi are sediul Filarmonica "G. Enescu" si tot aici au concertat unii dintre cei mai de seama dirijori si solisti interpreti ai veacului XX: Erich Kleiber, Sergiu Celibidache, Ionel Perlea, Herbert von Karajan, Dinu Lipatti, Arthur Rubinstein, Pablo Casals, Yehudi Menuhin. In prezent edificiul gazduieste în permanenta, concursuri, concerte, expozitii si evenimente muzicale.
Obiectiv turistic si cultural mentionat în toate publicatiile de prezentare a capitalei.
Descrierea monumentului
  • Parcela pe care se afla Ateneul Român este situata în situl istoric al Bucurestiului între strazile N. Golescu (NE), Constantin Esarcu (NV), Piata George Enescu (SV), Str. Franklin (SE). Edificiu reprezentativ pentru capitala tarii, este asezat pe una din cele mai vechi si mai reprezentative artere, Calea Victoriei.
  • Parcela cuprinde cladirea initiala a Atheneului (1886-1889), extinderea sa ulterioara (1893-1897) si parcul în care este amplasat.
  • Corpul principal contine marea sala de concerte si conferinte amplasata pe fostele fundatii pregatite pentru un circ si manej de cai ale Societatii ecvestre române, forma care a influentat planimetria salii.
  • Construita în stil neoclasic cu multe elemente de decoratie tipice arhitecturii franceze de sfârsit de secol, constructia de plan central prezinta mai degraba un stil eclectic.
  • Fatada edificiului este un peristil cu o latime de 48 m. Cele 8 coloane ale peristilului are 12 metri înaltime, fiind identice în dimensiuni cu cele ale Erechteion–ului din Atena. Dimensiunile salilor de concerte sunt 28,5 m în diametru si 16 m înaltime. Inaltimea totala a cladirii pâna în vârful cupolei este de 41 m.
  • Sala de concert are urmatoarele caracteristici: 28,50 m diametru, 16 m înaltime si capacitate aproximativ 794 locuri, iar înaltimea totala a cladirii este de 41 m. Partea centrala a parterului este sustinuta de 12 coloane realizate în stucatura; din rotonda se ajunge în sala prin 4 scari monumentale din marmura de Carrara si tot din rotonda porneste si scara de onoare. Pe pereti salii se desfasoara fresca realizata de prof. Costin Petrescu, fresca ce reprezinta în 25 de episoade momente importante din istoria românilor. Lucrarea în lungime de 75 mp si latime de 3 m începuta în 1933 în tehnica "al fresco" va fi inaugurata la 26 mai 1938.
  • In 1935, la initiativa lui George Enescu se vor strânge fonduri pentru constructia orgii de concert, amplasata în fundalul scenei.
  • Portile de fier forjat ce închid aleea de intrare în edificiu–parte din împrejmuirea gradinii care se desfasoara pâna la Calea Victoriei, precum si porticul neogrec sub frontonul în ordonanta ionica si cupola (pe structura metalica) au circulat o vreme ca emblema a Bucurestiului.
  • In parcul din fata edificiului este amplasata statuia poetului de talie universala, Mihail Eminescu, executata în bronz, de sculptorul Gh. Anghel, 1963.
Istoric, rolul jucat în Istoria Europei
Arhitectul francez Albert Galleron a fost ales de Constantin Esarcu fondatorul Societatii Ateneul Român pentru a realiza construirea cladirii.
Constructia apare ca o necesitate de desfasurare a activitatilor multiple (culturale, stiintifice, artistice) ale Societatii Ateneul Român, ca urmare a dezvoltarii unei retele "Atheneum" în întreaga Europa.
Ca institutie Societatea Ateneul Român a fost întemeiata în 1865 de catre Constantin Esarcu, V.A. Ureche si Nicolae Cretulescu.
Edificiul se realizeaza în doua etape (1886-1889; 1893-1897) cu fonduri obtinute prin subscriptie publica.
In 1889 (data inaugurarii), este terminat corpul principal cu marea sala de concerte si conferinte amplasata pe fostele fundatii pregatite pentru un circ si manej de cai ale Societatii ecvestre române.
Intre 1893-1897 din fondurile Ministerului Instructiunii Publice cladirea este completata cu o noua aripa spre strada Posta Veche (actuala strada N. Golescu) si se adauga rotondei de la parter o scara monumentala.
Dupa primul razboi mondial cladirea adaposteste Parlamentul tarii si se stabileste ca proprietar al întregului edificiu Societatea Ateneul Român.
Intre 1893-1897 din fondurile Ministerului Instructiunii Publice cladirea este completata cu o noua aripa spre strada Posta Veche (actuala strada N. Golescu) si se adauga rotondei de la parter o scara monumentala - autor arhitectul român Leonida Negrescu.
Intre 1924 - 1927 se amenajeaza salile de la subsolul cladirii.
Intre 1933-1937, pictorul Costin Petrescu lucreaza la marea fresca a salii de concert, cu scene istorice, adaugând un mesaj patriotic interiorului Belle Epoque, cu o decoratie debordanta, în contrast cu fatadele austere. Lucrarea în lungime de 75 mp si latime de 3 m începuta în 1933 în tehnica "al fresco" va fi inaugurata la 26 mai 1938. In sfera aceluiasi interes pentru decoratie intra si preocuparea constanta formulata de C. Exarhu si Al. Odobescu înca din 1888, de a se realiza o monumentala fresca pe peretele circular al salii, fresca ce trebuia sa evoce momentele cele mai importante ale istoriei noastre nationale, dar în acelasi timp sa creeze o imagine fidela a specificitatii sufletului românesc.
La initiativa lui George Enescu se vor strânge fonduri pentru constructia orgii de concert (1935).
1962-1965 - se reface sistemul de ventilare si conditionare a salii de concerte (realizat înca din 1888) si a salilor de la subsol.
1992-1998 - au loc ample lucrari de consolidare si restaurare: asanarea biodegradarii, consolidari la corpurile laterale, la portic, luminator, foyer, scarile în spirala, refacerea integrala a fatadei cu materiale omogene, refacerea finisajelor si elementelor decorative a salii de concert, marirea scenei, refacerea mobilierului, modernizarea instalatiilor (climatizare, retea de distributie incendiu, electrice).
Consolidarile si restaurarile au continuat cu intermitente pâna în 2004.
Sistemul de protectie
Este înscris in Lista Monumentelor Istorice din anul 2004, sub codul B-II-m-A-18789, monument de arhitectura de grupa valorica A, de valoare nationala si universala.
Protejat si prin Legea nr.5/2000, Lege privind aprobarea Planului de Amenajare a Teritoriului National-PATN, Sectiunea III, Zone protejate, Valori de patrimoniul cultural de interes national, (monumente istorice de valoare nationala, exceptionala).
Stare de conservare
Starea de conservare este foarte buna, datorata lucrarilor recente de consolidare-restaurare.
A fost consolidat si restaurat în perioada 2000-2004, de arh. Raluca Nicoara & al. si ing. Dragos Badea.
A fost dat in folosinta si redeschis dupa anul 2004 cu ocazia unui nou "Festival International George Enescu".
Politica de promovare a monumentului
Activitati muzicale permanente. Public atras prin abonamente anuale si manifestari culturale cu participari extraordinare. Notorietatea Festivalul international George Enescu genereaza un public interesat sa participe în permanenta la activitatile culturale lansate. Ateneul este de fapt prima scena a tarii în care se desfasoara cele mai importante concerte filarmonice din tara.
Schimburi culturale
Concerte si evenimente promovate de parteneri. Printre parteneri : Radio România Cultural, 7 Seri, TVR, Reader's Digest.
Functiune/Activitati creative
Beneficiind de acest edificiu, Societatea "Ateneul Român" si-a diversificat activitatea, în salile Ateneului având loc conferinte, concerte simfonice ale Societatii Filarmonice Române (înfiintata înca din 1868 de catre Eduard Wachmann), precum si expozitii de pictura (începând din 1894 saloanele oficiale de belle-arte s-au desfasurat în aceasta sala). De altfel, Orchestra Filarmonicii va concerta permanent din ziua darii în folosinta a salii în 1888, si pâna în ziua de azi, exceptie perioada de consolidare-restaurare din anii 2000-2004. Monumentul gazduieste Festivalul si Concursul International George Enescu, precum si numeroase concerte si spectacole montate prin participarea unor artisti din Europa.
Nivelul de finantare

Nivelul de finantare, national

-Finantare pe baza unui împrumut intermediat de Ministerul Culturii si Cultelor, garantat de Guvernul român si acordat de Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei (BDCE) în valoare de cinci milioane de euro. Imprumutul a acoperit costul lucrarilor pentru consolidarea, restaurarea si modernizarea salii mari de concerte, a cupolei, precum si refacerea învelitorii decorative din tabla de zinc a cupolei.

Links Ateneul Român
Turul virtual al Ateneului

 

La citadelle d'Histria
Pays
Roumanie
Region/province
Dobrudja
Nom de la propriété culturelle, du monument, du site naturel ou urbain, ou du site ayant joué un rôle important pour l'histoire européenne.
La citadelle d'Histria, Liste des Monuments Historiques code, CT-I-s-A-02681, monument a valeur national et universelle
Propriétaire de la propriété culturelle, du monument, du site naturel ou urbain, ou du site ayant joué un rôle important pour l'histoire européenne
Musée National d'Archéologie - Constanta, Conseil du District de Constanta
Athorités publiques ou privées responsables pour le site ou la propriété (management délégué)
Le Ministere de la Culture et des Cultes,
Responsable pour l'administration de l'édifice: Le Conseil du District par le Musée de Constanta
Responsabilité scientifique: Institut d'Archéologie Vasile Pârvan, Bucarest
Responsable pour l'administration des fonds et pour la surveillance des travaux: Office National des Monuments Historiques
Adresse postale
-
Coordonnées géographiques de la propriété culturelle, du monument, du site naturel ou urbain, ou du site ayant joué un rôle important pour l'histoire européenne
longitude et latitude: 44°32'50.27"N, 28°46'25.17"E


View Larger Map
Description de la propriété culturelle, du monument, du site naturel ou urbain, ou du site ayant joué un rôle important pour l'histoire européenne
Histria, une colonie grecque en Dobroudja sur la côte de la Mer Noire (aujourd'hui au bord du Lac Sinoe), a été fondée vers la moitié du 7-eme siecle avant JC par de colonistes de Miletus (conformément aux données transmises par Eusebius, une possible date de fondement peut etre les années 657/656 avant JC, et, conformément a une tradition mentionnée par Ps. Skymnos, l'année 630 BC peut représenter la date du fondement de l'établissement) et elle a existé pour 14 siecles, jusqu'au 7-eme siecle AD.
Elle est la plus vieille colonie grecque sur la côte occidentale de la Mer Noire, et l'une des premieres fondées dans le basin de cette mer.
Pendant le V-eme siecle avant JC, Histria est devenue un vrais polis, avec un développement institutionnel démocratique confirmé par les ouvrages d'Aristote et avec un développement urbain confirmé par une nouvelle muraille de cité et par de nouveaux temples dédiés a de diverses déités. Histria est la premiere cité grecque ancienne a la Mer Noire qui a émis monnaie et, il est tres probable, la cité fut membre de la Ligue Délianne d'Athenes. Du fait qu'elle avait de bonnes relations avec le royaume Odrysien des Thraces et avec les Scythes sur la côte nordique de la Mer Noire, la cité a évolué en paix jusqu'au dernier quart du IV-eme siecle avant JC, lorsqu'elle a été détruite pendant le conflit qui a oppose le roi Philippe de la Macédoine aux Scythes conduits par Ataeas.
Pendant l'époque hellénistique, en dépit des conditions plutôt défavorables, Histria a pu continuer son développement économique, politique et culturel. Cela a été aussi une nouvelle époque de développement édilitaire – nous pouvons voir une nouvelle muraille de l'acropole, de nouveau temples dans la Zone Sacrée de la cité et une nouvelle muraille de cité entourant le site entier. Pendant le premier siecle avant JC, pour une courte période, la cité a été sous l'influence de Burebista, le Roi des Daces. La domination romane a représenté une nouvelle période de prospérité pour Histria, période interrompue par les invasions répétées des Goths. Une cité a été construite pendant le regne d'Hadrian et, apres la destruction causée par les Goths, un nouvel autre a été construit vers la moitié du III-eme siecle A.D. Les derniers moments de prospérité de la cité correspondent aux regnes des Empereurs Constantin le Grand et Justinian (un témoignage sur sa politique utilitaire a Histria étant la basilique épiscopale a dimensions impressionnantes: 60 m de longueur et 30 m. de largeur).
Apres 14 siecles d'existence, vers la moitié du VII-eme siecle A.D., Histria a cessé de vivre. Le site ne fut jamais occupé par un autre établissement et, ainsi, les conditions offertes aux recherches archéologiques sont remarquables de ce point de vue.
Systeme de protection pour la propriété culturelle, le monument, le site naturel ou urbain, ou le site ayant joué un rôle important pour l'histoire européenne, le cas échéant
Protection par l"Ordonnance du Gouvernement no. 43 sur la protection de l'héritage archéologique, Loi 422/2001 sur la protection des monuments historiques.
En tant que monument sur la Liste des Monuments Historiques, listage pendant Juillet 2004, - monument a valeur nationale et internationale.
Tous les travaux de restauration conditionnés par l'obtention de l'approbation issue par la Commission Nationale pour Monuments Historiques (Ministere de la Culture et des Cultes).
Tous les travaux de construction conditionnés par l'obtention d'une autorisation de construction issue par le Conseil du District de Constanta.
Politique sur la promotion et l'accroissement de l'appréciation du site/de la propriété (détails sur les actions déja entreprises et necessaries)
Comme les questions concernant de nombreux points soulignés au-dessus peuvent avoir des réponses données exclusivement par les archéologues d'Histria – en considérant que les résultats de ces recherches vont etre publiées, notre génération étant la seule capable a offrir aux Roumains et au monde scientifique international au moins autres dix volumes de la série monographique sur Histria.
En entourant par une clôture de protection la superficie de presque 73 ha, officiellement en cours – exclusivement pour les travaux archéologiques, on pourrait démarrer le processus de préservation des monuments extremement importants sur le plateau occidental, qui peut etre en mauvais état juste le lendemain ou a la fin de ces travaux idéals s'ils ne sont plein de succes.
Le Conseil du District de Constanta est impliqué dans de différents projets européens tells que le circuit des sites romans (le circuit des ensembles romans) RESIDE, fondé par la Commission Européenne, 2005-2007
Echanges culturels et réseaux
Histria est la plus vieille cité grecque sur le territoire roumain.
Héritage et actions créatrices
Signal sur des sites archéologiques, dans des secteurs différents
- Tourisme culturel
Des chemins culturels incluant des visites aux sites de Dobroudja, Histria, Tropaeum Traiani, Adamclisi, Callatis, Tomis etc.
Réorganisation du musée du site par un programme d'informations et publicité sur les valeurs du site par le web site et par de publications sur papier (guides, brochures etc.)
Sources et niveau de financement
Le Ministere de la Culture et des Cultes – pour les recherches archéologiques.
Le Conseil du District de Constanta
Budget et sources de financement pour la préservation des propriétés culturelles, les monuments, les sites naturels ou urbains, ou les sites ayant joué un rôle important pour l'histoire européenne, et pour promouvoir une stratégie.
Réhabilitation et promotion du site archéologique par des voies culturelles
Consolidation, réparation, modernisation des espaces du musée archéologique d'Histria, superficie 2400 m2.
Partenaires
Musée National d'Histoire et Archéologie,
Le Conseil du District de Constanta
Le Conseil Local d'Histria,
Fonds de financement- 120.000 euro, Le Conseil du District de Constanta
62.500 e- Phare funds
Support financier pour le programme Hiperb, finance par le Gouvernement de Grece
Activités entreprises/planifiées pour augmenter le profil et le caractere représentatif du site

Le projet proposé va résulter dans une amélioration radicale de la valorisation du site archéologique, dans l'implémentation du plan sur l'administration et dans l'accroissement significatif de la maniere dont le public devient conscient de ce site grec.
Ce projet sera tres utile pas seulement pour le site, mais aussi pour d'autres sites archéologiques et monuments roumains, en offrant un modele conceptuel sur l'implémentation du plan sur l'administration pour des périodes courtes, moyennes et longues.
Voici les buts principaux:

  • réalisation et implémentation du plan sur l'administration et d'une application GIS qui vont assurer la surveillance du site;
  • interventions urgentes en faveur des monuments grecs;
  • travaux de restauration pour les monuments grecs;
  • un systeme de cartouches informatifs remplacés en ville;
  • renouvellement du musée du site en vertu de l'idée de multiculture;
Links

Dobrogea - Roumanie, de Vama Veche à Tulcea, du Danube à la mer

Histria Fortress
Country
Romania
Region/province
Dobrudja
Name of the cultural property, monument, natural or urban site, or site that has played a key role in European history.
Histria Fortress, List of Historical Monuments code, CT-I-s-A-02681, monument with national and international value
Owner of the cultural property, monument, natural or urban site, or site that has played a key role in European history
National Museum of Archaeology Constanta, Constanta County Council
Public or private authorities responsible for the site or property (delegated management)
Ministry of Culture and Religious Affairs
The responsible for the management of the building: County Council through the Museum of Constanta
Scientific responsibility: Archaeological Institute Vasile Pârvan, Bucuresti
The responsible for administering the funds and overseeing the works: National Office for Historical Monuments
Postal address
-
Geographic coordinates of the cultural property, monument, natural or urban site, or site that has played a key role in European history
longitudine si latitudine: 44°32'50.27"N, 28°46'25.17"E



View Larger Map
Reasons for listing
How is this heritage site/object, which has played a key role in European history, emblematic of European identity? Which listing criteria does it fulfil (see criteria listed under âHeritage Committee of Europeâ, article 5 of the rules of procedure)?
Description of the cultural property, monument, natural or urban site, or site that has played a key role in European history
Histria, Greek colony on the Dobrudja coast of the Black Sea (today on the Sinoe Lake bank), was founded by the middle of the 7th century BC, by colonists from Miletus (according to the data conveyed by Eusebius, a possible founding date could be the years 657/656 BC, and according to the tradition mentioned by Ps. Skymnos, the year 630 BC could represent the date of the foundation of the settlement) and existed for 14 centuries, until the 7th century AD. It is the oldest Greek colony on the West coast of the Black Sea, and one of the first founded in the basin of this sea.
During the Vth century B.C. Histria became a real polis, with a democratic institutional development confirmed by the writings of Aristotle and with an urban development confirmed by a new city wall and new temples dedicated to various deities. Histria is the first ancient Greek cities of the Black Sea which struck coins and there is a very high probability that it was a member of the Athenian Delian Ligue. Due to the fact that it had good relations with both the Odrysian kingdom of Thracians and with the Scythes from the northern shore of the Black Sea coast the city evolved peacefully till the last quarter of the IVth century B.C. when it is destroyed during the conflict that opposed the Macedonian king Philip II to the Scythes led by Ataeas.
In the Hellenistic age, despite the rather unfavorable conditions, Histria was able to continue its economical, political and cultural development. It is also a new development age from the urbanistic point of view when we can see a new wall of the acropolis being into function, new temples in the Sacred Area of the city and a new city wall running around the whole site. During the first century B.C., for a short while, the city entered under the influence of the Dacian King Burebista. The Roman domination was representing a new period of prosperity for Histria, interrupted by the repeated Gothic invasions. A city wall was built during the reign of Hadrian and after the Gothic destruction a new one was built by the middle of the IIIrd century A.D. The last moments of prosperity of the city correspond to the reigns of the Emperors Constantin the Great and Justinian (a testimony about his utilitarian politics in Histria being the bishopric basilica with impressive dimensions: 60 m length and 30 m. wide).
After 14 centuries of existence, at the middle of the VIIth century A.D., Histria ceased its life. The site was never occupied by an other settlement ever since and the conditions offered for the archaeological researches are, from this point of view, remarkable the archaeological researches are, from this point of view, remarkable
History of the cultural property, monument, natural or urban site, or site that has played a key role in European history
How did the cultural property, monument, natural or urban site, or site that has played a key role in European history achieve its present form and state? Has it changed significantly (include a description of recent conservation measures)?
System of protection of the cultural property, monument, natural or urban site, or site that has played a key role in European history, if appropriate
Protected by Gov. Ord. no. 43 on the protection of the archaeological heritage, Law 422/2001 on the protection of historical monuments.
As historical monument listed in List of Historical Monuments, July 2004, as monument with national and international value.
All restoration works under the condition of obtaining the approval of the National Commission for the Historic Monuments (Ministry of Culture and Religious Affairs).
All construction works under the condition of obtaining a construction authorization from the Constanta County Council.
State of preservation of the site/object
How is the cultural property, monument, natural or urban site, or site that has played a key role in European history used and managed? What state of conservation is it in? Is there a risk of deterioration? How?
Policy to promote and enhance the appreciation of the site/property (detail actions already performed and required)
As the questions regarding the numerous issues emphasized above can be answered exclusively of Histria archaeologists - considering that the results of these researches will be published, only our generation being able to offer the Romanian and international scientific world at least ten more volumes of the Histria monographic series.
surrounding with a protection fence the almost 73 hectares surface, officially in operation - exclusively for the archaeological works, one could begin the process of preservation of extremely important monuments on the west plateau, that might be badly damaged starting from the following day or at the end of such ideal works, if they fail to be performed.
Constanta County Council, is involved in different European projects as Romanistic circuit, (circuitul Romanitatii) RESIDE, funded by European Commission, 2005-2007
Cultural exchanges and networking
Histria is the most ancient Greek town on the Romanian territory.
How will the cultural properties, monuments, natural or urban sites, or sites that have played a key role in European history form part of cross-border or transnational European exchange networks?
Do they benefit from cooperation between players in the private and public cultural sphere, local authorities, or national and European Union institutions?
Heritage and creative activities
The signalization of the archaeological site, different sectors
- Cultural tourism
Cultural roads including visit sites in Dobrogea, Histria, Tropaeum Traiani, Adamclisi, Callatis, Tomis, etc.
The reorganization of the site museum
a program of public information and advertisement on the values of the site through a web site and paper publications (guides, leaflets etc);
Do the listed cultural properties, monuments, natural or urban sites, or sites that have played a key role in European history promote a range of artistic and cultural activities (events, festivals, artist-in-residence schemes) in order to strengthen the mobility of artists in Europe and to foster an on-going dialogue between heritage and creative activities?
Sources and level of finance
Ministry of Culture and religious Affairs- for archaeological researches.
Constanta County Council
Budget and sources of finance for the conservation of the cultural properties, monuments, natural and urban sites, or sites that have played a key role in European history, and for the promotion strategy.
Rehabilitation and promotion of the archaeological site through the cultural routes
Consolidation, reparation, modernization spaces of the archeological museum from Histria, surface 2400 qm.
Partners
National Museum of History and Archaeology, Constanta County Council,
Local County Istria,
Financing funds- 120.000 e, Constanta County Council
62.500 e - Phare funds
Financial support for the programme Hiperb, financed by the Greek government
Activities taken/planned to heighten the profile and representativeness of the site
The proposed project will have as a result the radical improvement of the valorization of the archaeological site, the implementation of a management plan and a significant growing of the public awareness of this Greek site.
This project will be very useful not only for this site, but for the other Romanian archaeological sites and monuments by offering a conceptual model of the implementation of a management plan for short, medium and long term.
The main aims are:
- the realization and implementation of a management plan and of a GIS application that will insure the monitoring of the site;
- urgent interventions for the Greek monuments;
- restoration works for the Greek monuments;
- a system of informative panels in the city;
- the refection of the exhibition of the site museum around the idea of multiculturalism;
Links The archaeological site of Histria
Cetatea Histria
Tara Romania
Regiune/provincie Dobrogea
Numele monumentului Cetatea Histria, inclusa pe Lista Monumentelor Istorice, cu codul CT-I-s-A-02681, monument cu valoare nationala si internationala
Proprietarul monumentului/ administrator Muzeul National de Arheologie Constanta, Consiliul Judetean Constanta
Autoritati publice sau private responsabile pentru monument Ministerul Culturii si Cultelor,
Autoritatea responsabila pentru gestionarea monumentului: Consiliul Judetean, prin Muzeul Constanta
Raspundere stiintifica: Institutul Arheologic " Vasile Pârvan" , Bucuresti
Adresa postala -
Coordonate geografice ale proprietatii culturale, ale monumentului, obiectivului natural sau urban, ori ale sitului care a jucat un rol important în istoria Europei longitudine si latitudine: 44°32'50.27"N, 28°46'25.17"E


View Larger Map
Motive pentru includerea în lista Ea este cea mai veche colonie greaca din vestul Pontului Euxin si una dintre primele întemeiate în bazinul acestei mari, fiind în acelasi timp primul oras atestat pe teritoriul actualei Românii.
Descrierea proprietatii culturale, a monumentului, obiectivului natural sau urban, ori a sitului care a jucat un rol important în istoria Europei Histria este primul oras grecesc de pe tarmul Marii Negre care a batut monezi, fiind astfel foarte probabil sa fi fost membru al Ligii Delaine din Atena. Având în vedere bunele sale relatii cu regatul Odris al tracilor, cât si cu scitii de pe tarmul Nordic al Marii Negre, orasul a evoluat pasnic pâna în ultima parte a secolului IV a.Chr., când a fost distrus în timpul unei lupte dintre regele Filip II al Macedoniei si scitii condusi de Ateas.
In epoca elenistica, în ciuda conditiilor destul de nefavorabile, Histria si-a putut continua dezvoltarea sa economica, politica si culturala. Este, de asemenea, o noua epoca de dezvoltare si din punct de vedere urbanistic. Atunci a fost ridicat noul zid al cetatii, au fost construite noi temple în Zona Sacra a orasului, cât si un nou zid de împrejmuire pastrat de-a lungul întregului sit. In primul secol a.Chr., pentru o scurta perioada de timp, orasul s-a aflat sub influenta regelui dac Burebista. Dominatia romana reprezinta o noua perioada de înflorire pentru Histria, intrerupta, însa, de repetatele invazii ale gotilor. In timpul împaratului Hadrian a fost construit un nou zid al cetatii, iar dupa distrugerea acestuia de catre goti a fost ridicat un nou zid la jumatatea secolului III p.Chr. Ultimele clipe de prosperitate au fost în timpul domniei împaratilor Constantin cel Mare si Iustinian (o marturie a politicii utilitariste a acestuia ramasa în Histria fiind basilica episcopala, având dimensiuni impresionante: 60 m lungime si 30 m. latime).Dupa 14 secole de existenta, la jumatatea secolului VII p.Chr., Histria si-a încetat existenta. Situl nu a mai fost niciodata ocupat de un alt edificiu, ceea ce a creat conditii remarcabile pentru cercetarile arheologice
Istoricul proprietatii culturale, al monumentului, obiectivului natural sau urban, ori al sitului care a jucat un rol important în istoria Europei Histria, colonie greaca pe tarmul dobrogean al Marii Negre (astazi pe maulul lacului Sinoe), a fost întemeiata catre mijlocul secolului VII a.Chr., de catre colonisti din Milet (conform stirilor transmise de Eusebius, o posibila data a întemeierii ar fi de plasat în anii 657/656 a. Chr, iar dupa traditia mentionata de catre Ps.-Skymnos, anul 630 a.Chr. ar putea reprezenta data fondarii cetatii) si a existat vreme de 14 secole, pâna în sec. VII p.Chr. Ea este cea mai veche colonie greaca din vestul Pontului Euxin si una dintre primele întemeiate în bazinul acestei mari. In secolul V a.Chr. Histria devine un adevarat polis, cu o dezvoltare institutionala democratica ce este confirmata de scrierile lui Aristotel, cât si cu o dezvoltare urbana confirmata de noul zid al cetatii si noile temple dedicate diverselor zeitati.
Sistemul de protectie al proprietatii culturale, monumentului, obiectivului natural sau urban, ori a sitului care a jucat un rol important în istoria Europei, daca exista Protejat prin O.G. nr. 43 privind protejarea patrimoniului arheologic, Legea 422/2001 privind protejarea monumentelor istorice
Monument istoric inclus pe Lista Monumentelor Istorice, în iulie 2004, ca monument de valoare nationala si internationala.
Toate lucrarile de restaurare se vor desfasura sub rezerva obtinerii aprobarii Comisiei Nationale a Monumentelor Istorice (Ministerul Culturii si Cultelor).
Toate lucrarile de constructie se vor desfasura sub rezerva obtinerii autorizatiei de constructie din partea Consiliului Judetean Constanta.
Starea de conservare a sitului/obiectivului buna
Politica de promovare si consolidare a sitului/proprietatii (prezentati actiunile deja realizate si necesare în continuare) Suprafata de aproximativ 73 de hectare, este împrejmuita de un gard de protectie;

Consiliul judetean Constanta este implicat în mai multe proiecte europene, precum "Circuitul Romanitatii" RESIDE, finantat de Comisia Europeana, 2005-2007
Schimburi si retele culturale Situl este pe lista Programului Consiliului Europei,Integrated Rehabilitation Project Plan/Survey on the Architectural and Archaeological Heritage (IRPP/SAAH) 2003 - 2006

http://www.coe.int/t/e/cultural_cooperation/heritage/technical_co-operation_and_consultancy/
Activitati creative si de patrimoniu Semnalizarea sitului arheologic, în diferite sectoare
Turism cultural - organizarea de trasee culturale care includ vizite la siturile din Dobrogea, Histria, Tropaeum Traiani, Adamclisi, Calatis, Tomis, etc.
Reorganizarea muzeului sitului, implementarea unui program de informare a publicului si de promovare a valorilor sitului prin site-uri de Internet si publicatii (ghiduri, brosuri, etc);
Surse si nivelul de finantare Ministerul Culturii si Cultelor- pentru cercetari arheologice.
Consiliul Judetean Constanta

Consolidarea, repararea si modernizarea Muzeului de Arheologie Histria, în suprafata de 2400 m2.

Parteneri
Muzeul National de Istorie si Arheologie, Consiliul Judetean Constanta,
Consiliul local Istria, Finantare - 120,000 Eur, Consiliul Judetean Constanta,
62,500 EUR- Fonduri Phare
Sprijin financiar pentru programul Hiperb, finantat de Guvernul Greciei
Activitati desfasurate/planificate pentru a consolida imaginea si nivelul de reprezentativitate al sitului Elaborarea si punerea în aplicare a unui plan de gestionare si a unei aplicatii GIS care sa asigure monitorizarea sitului;
  • interventii în regim de urgenta pentru monumentele grecesti;
  • lucrari de restaurare ale monumentelor grecesti;
    • un sistem de panouri de informare în oras;
    • organizarea muzeului de pe sit pe principiul multiculturalismului;
Link

Situl arheologic Histria

Histria – cetatea grecilor de la Marea Neagra

Cetatea Histria. Muzeul Histria. Primul oraș din România.

RAPORT PRELIMINAR DE MONITORIZARE A BISERICILOR DIN MOLDOVA
SIT ÎNSCRIS ÎN LISTA PATRIMONIULUI MONDIAL/UNESCO, POZIȚIA 598 bis

 

 

arhitect Anca Filip,
expert Serviciul Patrimoniu Mondial,
responsabil monitorizare pentru situl cu poziția 598 bis din Lista Patrimoniului Mondial UNESCO: Biserici din Moldova




În perioada 21-25 noiembrie 2011 a fost efectuată o deplasare în județul Suceava, având ca scop:
• documentarea in situ în vederea întocmirii raportului de monitorizare pentru situl cu poziția 598 bis din Lista Patrimoniului Mondial UNESCO: Biserici din Moldova, la următoarele obiective:
- Biserica "Tăierea Capului Sfântului Ioan Botezătorul " din satul Arbore, comuna Arbore;
- Biserica "Adormirea Maicii Domnului şi Sfântul Gheorghe" a Mănăstirii Humor, comuna Mănăstirea Humorului;
- Biserica "Buna-Vestire" a Mănăstirii Moldoviţa, comuna Vatra Moldoviței;
- Biserica "Înălţarea Sfintei Cruci" din Pătrăuţi, comuna Pătrăuți;
- Biserica "Sfântul Nicolae" a Mănăstirii Probota, comuna Dolhasca;
- Biserica "Sfântul Gheorghe" a Mănăstirii "Sfântul Ioan cel Nou" din Suceava;
- Biserica "Învierea Domnului" a Mănăstirii Suceviţa, comuna Suvevița;
- Biserica "Sfântul Gheorghe" a Mănăstirii Voroneţ, Gura Humorului;
• întâlnirea cu reprezentanți ai Consiliului Județean Suceava, cu deținătorii monumentelor istorice: Arhiepiscipia Sucevei și Rădăuților, stareți și preoți parohi, cu autoritățile locale și cu reprezentanții D.J.C.P.N. Suceava pentru verificarea stadiului de implementare a Programului de protecție și gestiune a sitului înscris în Lista Patrimoniului Mondial;
• întâlnire cu reprezentanții Departamentului de Monitorizare a Monumentelor Istorice din cadrul Muzeului Bucovinei, întocmitorii "Rapoartelor bianuale privind starea de conservare a monumentelor din județul Suceava înscrise în Lista Patrimoniului Mondial";
La deplasare au participat reprezentanții Consiliului Județean Suceava și specialiști ai Departamentului de Monitorizare a Monumentelor Istorice din cadrul Muzeului Bucovinei.


1. REACTUALIZARE DATE TEHNICE
În intervalul 2006-2010 D.J.C.P.N. Suceava, a întocmit Fișele analitice ale celor opt biserici înscrise în Lista Patrimoniului Mondial, precum și Obligațiile de folosință pentru acestea.

2. DATE PRIVITOARE LA LOCALIZAREA MONUMENTELOR
În intervalul 2006-2008, datorită unui program desfășurat de Institutul Național al Monumentelor Istorice, monumentele din România înscrise în Lista Patrimoniului Mondial, printre care și cele opt biserici din Moldova, sunt vizualizabile pe Google Earth.

3. JUSTIFICAREA ÎNSCRIERII
Situl "Biserici din Moldova" a fost înscris în anul 1993 în Lista Patrimoniului Mondial în baza criteriilor I și IV, valorile sitului, ca și semnificația acestuia, așa cum au fost definite la momentul înscrierii ramânând neschimbate.
În anul 2010 situl a fost extins prin introducerea în LPM/UNESCO a Bisericii "Învierea Domnului" a Mănăstirii Suceviţa, în baza acelorași criterii: I și IV.

4. ZONELE DE PROTECTIE
În prezent sunt în curs de actualizare Planurile Urbanistice Generale ale unitaților administrativ teritoriale în raza cărora sunt amplasate monumentele înscrise în LPM.
În cadrul programul de întocmire a Planurilor Urbanistice Zonale, desfășurat de M.D.R.T. pentru monumentele din România înscrise în Lista Patrimoniului Mondial, sunt finananțate, în prezent, P.U.Z.Z.C.P. pentru Biserica "Tăierea Capului Sfântului Ioan Botezătorul " din satul Arbore, comuna Arbore și pentru Biserica "Adormirea Maicii Domnului şi Sfântul Gheorghe" a Mănăstirii Humor, comuna Mănăstirea Humorului, urmând ca în anii următori sa fie finanțate documentațiile pentru celelalte sașe biserici.

5. MANAGEMENTUL MONUMENTELOR
Dupa cum se știe bisericile din Moldova înscrise în LPM sunt în cult, fiind folosite fie ca biserici de parohie fie ca biserici de mănăstire, modul de folosire al acestora nefiind modificat de la înscrierea în Listă.
Programul de protecție și gestiune a monumentelor înscrise în Lista Patrimoniului Mondial stabilit prin din HG 493/aprilie 2004 și HG 1.268/2010, modificat prin HG 1.102/2011, este în curs de implementare. În cadrul Consiliului Județean Suceava este în curs de alcătuire comitetul de organizare UNESCO (COU) pentru situl cu poziția 598 bis din LPM UNESCO: Biserici din Moldova.


6. INVESTIȚII
În cele opt unități administrativ teritoriale pe raza cărora se află bisericile din Moldova înscrise în LPM UNESCO sunt promovate următoarele investiții:
1 – Primăria Municipiului Suceava
- Refacere zid incintă;
- Consolidare şi restaurare turn clopotniţă;
- Modernizare strada Mitropoliei – parte dint-un proiect amplu de reabilitare străzi,
modernizare parcuri, etc. în municipiul Suceava – cu finanţare din fonduri europene.

2 – Primăria comunei Arbore
- Împădurire terenuri agricole degradate, comuna Arbore;
- Construire centru de informare turistică, sat Arbore, comuna Arbore;
- Apărare maluri pârâu Dumbrăviţa, comuna Arbore;
- Modernizare trotuare, comuna Arbore;
- Construire sală festivităţi, sat Clit, comuna Arbore;
- Canalizare şi staţie de epurare, comuna Arbore.

3 – Primăria Oraşului Dolhasca
- Modernizare D.J. 208 Dolhasca – Probota;
- Construirea unui centru de informare turistică în zona Mănăstirii Probota.

4 – Primăria Oraşului Gura Humorului
1 – Proiecte finalizate
- Lucrările executate în perioada 2010 – 2011 au fost de plombare drumuri şi parcări, înlocuiri elemente de iluminat, etc;
2 – Proiecte în implementare
- PIDU – Reabilitare infrastructură rutieră oraş Gura Humorului;
- Accese şi parcări în zona Catedralei Ortodoxe oraş Gura Humorului;
- Realizarea unui sistem de monitorizare video pentru creşterea siguranţei şi prevenirea criminalităţii în oraşul Gura Humorului.

5 – Primăria comunei Mănăstirea Humorului
1 – Proiecte finalizate
- Canalizare în comuna M-rea Humorului – proiect finanţat prin Programul Sapard, măsura 2.1. şi finalizat în 2006;
- Modernizare drumuri forestiere Dulcea, Văcăreni şi Magherniţa, localitatea M – rea Humorului – proiect finanţat prin Programul Sapard, finalizat în 2008;
2 – Proiecte în implementare
- Construirea centrului de informare turistică în comuna M – rea Humorului – finanţat prin FEADR, măsura 313;
- Construire şi reabilitare poduri şi podeţe, localitatea M – rea Humorului – finanţat prin OG 7/2006;
- Reparaţii capitale şi extindere la Şcoala cu clasele I – VIII, la M – rea Humorului;
- Modernizare DJ 177 Mănăstirea Humorului – Poiana Micului.

6 – Primăria comunei Pătrăuţi
- Alimentare cu apă, sat Pătrăuţi, comuna Pătrăuţi;
- Alimentare cu gaze naturale, sat Pătrăuţi, comuna Pătrăuţi.

7 – Primăria comunei Suceviţa
- Canalizare şi staţie de epurare;
- Alimentare cu apă;
- Pârtie de schi;
- Amenajare parcuri verzi.

8 – Primăria comunei Vatra Moldoviţei
- Asfaltare drumuri de interes local , L = 9,3 km şi centru de zi pentru copii, prin măsura 3.2.2;
- Centru de informare turistică, măsura 3.1.3;
- Renovare cămine culturale în satul Vatra Moldoviţei şi satul Paltinu;
- Sală de sport;
- Reamenajare stadion.

9. FACTORI CARE AFECTEAZĂ MONUMENTELE (STARE DE CONSERVARE)
Biserica "Tăierea Capului Sfântului Ioan Botezătorul " din Arbore
1. Starea de conservare a monumentului
1.1. Biserica
1.1.1. Exterior
În urma observaţiilor directe a stării de conservare a monumentului s-au constatat următoarele:
Ploile abundente și faptul că învelitoarea bisericii se află într-o avansată stare de degradare, au contribuit la infiltrarea apelor pluviale și afectarea unei suprafețe extinse de pe fațada de sud a bisericii, pornind de la cornișă și difuzând lateral şi spre limita inferioară.
Vegetația arboricolă din jurul monumentului contribuie la menținerea unui microclimat închis, fără ventilație, cu o umiditate excesivă care favorizează și evoluția unor agenți biologici (licheni, mușchi), în special pe pavimentul din jurul bisericii.
Tot la nivelul pavimentului și rigolei perimetrale, construite în anii '70 cu ocazia unor intervenţii de restaurare, poate fi observată și lipsa aderenţei mortarelor de rostuire din ciment, cu pierderea totală sau parţială a acestora în unele zone. Trebuie menţionat faptul că pavimentul şi rigola perimetrală au favorizat menținerea umidităţii de capilaritate. Pe lângă aceasta, structura de zidărie şi pictura murală au fost îmbogăţite cu sărurile solubilizate din cimentul folosit pentru rostuirea pietrelor de râu încastrate într-o placă de beton.
1.1.2. Interior
La interior, în pronaos, pictura murală este restaurată, cu excepţia tabloului funerar, iar în naos, pictura murală, se află în curs de restaurare.
Singurul compartiment de la interiorul bisericii care nu a fost supus unor intervenţii de restaurare este altarul. Drept urmare întreaga suprafaţă a picturii murale din această cameră prezintă o gamă largă de degradări: depuneri aderente şi neaderente de fum, praf, pânze de păianjen, lacune ale stratului suport şi a celui de culoare, fisuri.

Biserica "Adormirea Maicii Domnului şi Sfântul Gheorghe" a Mănăstirii Humor
1. Starea de conservare a monumentului
1.1. Biserica
1.1.1. Exterior
La exterior, pictura murală prezintă mai multe forme de degradare determinate de acţiunea factorilor fizici, chimici, biologici şi umani.
Învelitoarea bisericii prezintă unele forme de degradare, date de prezenţa atacului biologic determinat de muşchi, lichenii, alge, fungi. Păsările care şi-au creat un habitat în zona superioară a bisericii (streaşină, cornişă) au provocat o varietate de degradări asupra picturii murale, prin contact direct (zgârieturi sau ciocănituri), prin construirea cuiburilor, prin alterări provocate de compuşii chimici din excrementele ajunse pe suprafaţa picturii.
Pierderea aderenţei stratului de culoare s-a constatat atât în pridvor, pe toți pereții, cât şi pe latura de nord, pe absida altarului şi pe faţada de sud.
Umiditatea de capilaritate, în combinaţie cu umiditatea din jurul monumentului a întreţinut dezvoltarea atacului biologic, în zona inferioară a pridvorului, pe soclu și în anumite zone deasupra soclului pe intonaco.
1.1.2. Interior
Sunt în curs de desfășurare lucrările de restaurare a picturii murale din naos și altar.

Biserica "Buna-Vestire" a Mănăstirii Moldoviţa
1. Starea de conservare a monumentului
În prezent se desfășoară lucrări de restaurare a picturii murale atât la exterior cât și la interiorul bisericii.

Biserica "Înălţarea Sfintei Cruci" din Pătrăuţi
1. Starea de conservare a monumentului
1.1. Biserica
1.1.1. Exterior
La exteriorul bisericii se observă o serie de forme de degradare determinate de acţiunea factorilor fizici, chimici, biologici şi umani.
Acoperişul bisericii şi al turlei, fiind străpuns în mai multe locuri, nu mai asigură izolarea eficientă a monumentului, de apele meteorice. Formele de degradare prezente sunt: atac biologic determinat de muşchi, lichenii, alge, fungi, lacune, găuri realizate de păsări în căutare de hrană (larve de insecte xilofage). Datorită acestor degradări, învelitorile nu-şi mai pot îndeplini rolul lor funcţional, de protecţie, contribuind la determinarea şi accelerarea degradărilor componentelor ansamblului monumental. Petele de umiditate, apărute în urma infiltraţiilor pe faţade şi la baza turlei, împreună cu acumulările de natură organică duc la degradarea structurilor de zidărie şi a picturii murale, în special în zona bolţilor.
1.1.2. Interior
În altar și în naos s-au încheiat lucrările de restaurare a picturilor murale sub coordonarea expert restauratorului Ion Chiriac.

Biserica "Sfântul Nicolae" a Mănăstirii Probota
1. Starea de conservare a monumentului
1.1. Biserica
1.1.1. Exterior
La exteriorul bisericii se observă diferite forme de degradare determinate de acţiunea factorilor fizici, chimici, biologici:
Învelitoarea bisericii s-a degradat în timp, formele de degradare putându-se observa chiar de la nivelul solului: agenţii biologici (muşchi, licheni, alge, fungi), constituie un factor de degradare important.
În dreptul absidei de sud se observă uşoare desprinderi și fracturări ale marginilor frescei și urme proaspete de tencuială pe prima decoraţie, fapt ce indică pierderea unor fragmente de frescă
Intensificarea atacului biologic s-a observat pe latura de nord, pe banchetă şi pe pavaj. Se remarcă prezenţa muşchilor şi lichenilor pe suprafeţe destul de întinse în faze de dezvoltare avansate. În unele zone dezvoltarea atacului biologic se face vizibilă şi deasupra soclului de pe latura de nord, pe zonele fără strat de culoare. Se poate observa prezenţa atacului biologic (licheni) la nivelul turlei, pe contraforturi şi pe faţada de sud – la nivelul soclului şi pe banchetă.
1.1.2. Interior
În interiorul monumentului sunt vizibile următoarele degradări:
Pierderea aderenţei stratului suport pe anumite zone din pronaos: pe peretele de vest spre nord, pe peretele de est, de o parte şi de alta a intrării spre gropniţă, în dreptul ocniţelor. Desprinderi ale stratului suport cu dislocări ale unor fragmente de frescă sunt vizibile şi în glaful ferestrei de sud-vest. În gropniţă, pe peretele de nord (în mod special de la draperie în sus, până la fondul verde), se manifestă pierderea aderenţei stratului suport caracterizate prin mici modificări a planeităţii peretelui pe anumire zone, care în momentul atingerii se mişcă. Desprinderi ale stratului suport se manifestă şi în gropniţă, în glaful ușii, pe peretele de est, precum şi în zona intrării înspre naos. În naos, pe peretele de vest pe partea dreaptă a intrării spre gropniţă, la nivelul draperiei, în zona inferioară se observă lacune în stratul suport şi uşoare desprinderi ale acestuia. Prezenţa desprinderilor izolate, neconsolidate, riscă în timp să ducă la extinderea acestora şi chiar la pierderea unor fragmente de frescă.
S-a încheiat restaurarea iconostasului, urmând ca acesta să fie repus pe poziție.

Biserica "Sfântul Gheorghe" a Mănăstirii "Sfântul Ioan cel Nou" din Suceava
1. Starea de conservare a monumentului
1.1. Biserica
1.1.1. Exterior
La exteriorul bisericii se observă mai multe forme de degradare determinate de acţiunea factorilor fizici, chimici, biologici şi umani.
Acoperişul bisericii, s-a deteriorat de-a lungul timpului, lipsa mai multor ţigle, afectându-i funcţionalitatea. Lemnul de la streaşină și țiglele prezintă atac biologic – fungi, respectiv licheni și mușchi.
În zona cornişei, se observă degradări ale zidăriei şi tencuielii bisericii, datorate scurgerilor de apă meteorică, infiltrate prin spărturi ale acoperişului. Este necesară repararea acestuia, înainte ca infiltraţiile să afecteze o suprafaţă mai mare, inclusiv pictura murală. Scursuri ale apelor meteorice care provoacă infiltraţii pe pereţii bisericii se observă şi pe contraforturi, sub ferestre și pe pereții pridvorului de sud.
1.1.2. Interior
Pictura interioară a bisericii, a fost restaurată în cea mai mare parte, cu excepţia zonei baldachinului din naos. Dintre degradările picturii murale prezente pe această suprafață, nerestaurată, enumerăm: depuneri aderente şi neaderente de fum, praf, pânze de păianjeni, lacune şi fisuri ale stratului suport şi ale stratului de culoare, eflorescenţe saline. De menţionat sunt şi desprinderile şi lacunele apărute la nivelul tencuielii de la amvon (vis-a-vis de baldachin).

Biserica "Învierea Domnului" a Mănăstirii Suceviţa
1. Starea de conservare a monumentului
1.1. Biserica
1.1.1. Exterior
La exteriorul bisericii, pictura murală prezintă mai multe forme de degradare determinate de acţiunea factorilor fizici, chimici, biologici, umani.
Învelitoarea bisericii, se află într-o stare avansată de degradare. Lemnul fiind materialul din care sunt confecţionate aceste învelitori, ca orice materie organică este mult mai susceptibil la acţiunea factorilor de degradare. Formele de degradare se pot observa chiar de la nivelul solului: prezenţa atacului biologic determinat de muşchi, lichenii, alge, fungi, lacune, lipsuri, distanţări între elementele componente ale acoperişului. Datorită infiltraţiilor prin draniţă, pe structura de rezistenţă a învelitorii menţionăm prezenţa atacului biologic. Ca urmare, învelitoarea bisericii nu-şi mai poate îndeplini rolul ei funcţional, de protecţie, contribuind la determinarea şi accelerarea degradărilor componentelor ansamblului monumental. De asemenea, păsările ca factor biologic, au provocat de-a lungul timpului o varietate de degradări asupra picturii murale prin contact direct - construirea de cuiburi, zgârieturi, ciocănituri - şi prin dejecţiile ajunse pe suprafaţa pictată.
1.1.2. Interior
În altar (zona superioară) şi naos, pictura murală este restaurată. În gropniţă şi în altar (zona inferioară) pictura murală se afla în curs de restaurare.

Biserica "Sfântul Gheorghe" a Mănăstirii Voroneţ
1. Starea de conservare a monumentului
1.1. Biserica
1.1.1. Exterior
În zona absidei de est și pe partea de nord a bisericii s-au efectuat intervenții de conservare-restaurare.
La exteriorul bisericii, pictura murală prezintă mai multe forme de degradare determinate de acţiunea factorilor fizici, chimici, biologici, umani.
Lemnul învelitorii, ca orice materie organică este mult mai susceptibil la acţiunea factorilor de degradare. Formele de degradare cum ar fi atacul biologic se pot observa chiar de la nivelul solului . Acoperişul oferă un loc propice dezvoltării habitatelor păsărilor, care pot provoca de-a lungul timpului o varietate de degradări asupra picturii murale prin contact direct, construirea cuiburilor, zgârieturi, ciocănituri şi prin dejecţiile ajunse pe suprafaţa pictată.
1.1.2. Interior
În interiorul bisericii, pictura murală este restaurată în toate camerele (altar, naos, pronaos şi pridvor).

RAPORT DE MONITORIZARE AL BISERICILOR DIN LEMN DIN JUD. MARAMUREȘ

ÎNSCRISE PE LISTA PATRIMONIULUI MONDIAL



Arh. Corneliu Constantin

 

 



Participanti

Ing. Ana Mojolic - consilier superior, specialist DJPCN Maramures
- expert arhitect, compartimentul Programe, Cercetare, Proiectare, Promovarea patrimoniului construit, responsabil de monitorizarea bisericilor de lemn din jud. Maramures înscrise în LPM
Lt. Sergiu Balaș - Responsabil monumente istorice din cadrul Inspectoratului pentru Situații de Urgență ,,Gheorghe Pop de Băsești” județul Maramureș.
Durata deplasării 04 – 08 decembrie 2011


Scopul deplasării Evaluarea gradului de protecție al celor opt biserici de lemn din jud. Maramureș înscrise pe Lista Patrimoniului Mondial:
- Biserica ,,Intrarea Maicii Domnului în biserică,, com. Bârsana, sat Bârsana,.foto1

- Biserica ,,Sfântul Nicolae,, com. Budesti sat Budesti.foto2

- Biserică ,,Preacuvioasa Paraschiva,, com. Desesti, sat Desesti.foto3

- Biserica ,,Nasterea Maicii Domnului,, com. Ieud sat Ieud Deal.foto4

- Biserica ,,Preacuvioasa Paraschiva,, com. Poienile Izei sat Poienile Izei.foto5

- Biserica ,,Sfintii Arhangheli com. Sisesti sat Surdesti.foto6

- Biserica ,,Sfintii Arhangheli com. Sisesti sat Plopis.foto7

- Biserica ,,Sfintii Arhangheli oras Târgu Lăpus sat Rogoz.foto8

Deplasarea a fost efectuată împreună cu specialisti ai DJCCPCN Maramures si ai IGSU Maramures. În timpul deplasării au avut loc discutii cu preotii parohi, primarii localitătilor respective iar în final a avut loc o întâlnire la Consiliul Judetean Maramures cu arhitectul sef Dl. arh. Vasile Span si Directorul Directiei de Dezvoltare Regională Dl.ing. Dan Cocosilă.

EVIDENTA MONUMENTELOR


Fisele analitice ale celor opt biserici precum si obligatiile beneficiarilor de folosintă au fost întocmite de către DJCCPCN Maramures între anii 2006 – 2008, această documentatie fiind atasată la Dosarul Monumentelor Istorice înscrise în Lista Patrimoniului Mondial păstrat la DJCCPCN Maramures.
Pentru ,, Fisa de Conservare a Monumentului Istoric,, nu există încă un formular aprobat si o metodologie de completare a acestuia fapt semnalat si în precedentele rapoarte.


JUSTIFICAREA ÎNSCRIERII


Comitetul a decis să înscrie acest sit pe Lista Patrimoniului Mondial pe baza criteriului IV – Bisericile din lemn din Maramures sunt exemple exceptionale ale unei arhitecturi religioase si vernaculare din lemn, fruct al interactiunilor între traditii religioase ortodoxe si influente gotice, într – o interpretare particulară a traditiilor arhitecturale ale lemnului care lasă să apară o mare maturitate artistică si imense competente artizanale.
Valorile ansamblului inclusiv autencitatea, integritatea ca si semnificatiile lui au rămas

neschimbate în timpul parcurs.

Asa cum a fost mentionat si în precedentul raport, nu s – a putut afla dacă la momentul înscrierii au fost facute observatii de către Comitetul Patrimoniului Mondial, observatii care să fie folosite în prezent la monitorizarea monumentelor mentionate.


ZONELE DE PROTECTIE


La sediul Consiliului Judetean Maramures au avut loc discutii cu factorii de răspundere mentionati mai sus subliniindu-se că pentru 7 din cele 8 biserici (exceptia fiind Biserica din Rogoz), au fost intocmite PUZ-uri restranse, in cadrul proiectului „Circuitul bisericilor de lemn din Transilvania de Nord” întocmit de Directia de Dezvoltare Regională din cadrul Consiliului Judetean Maramures si care va fi descris în prezentul raport de monitorizare.
De asemenea, Ministerului Dezvoltării Regionale si Turismului a solicitat informatii de la Consiliul Judetean, pentru ca în perioada următoare sa finanteze PUZ-uri pentru 3 biserici din lemn înscrise în LPM, optiunea fiind pentru Bisericile din Surdesti, Rogoz , Plopis.


MANAGEMENTUL MONUMENTELOR
Bisericile din lemn din Maramures înscrise în LPM sunt folosite în cult ca biserici de parohie – Budesti, Desesti, Plopis, Surdesti – sau ca paraclise ale bisericilor de parohie – Bârsana, Ieud, Poienile Izei, Rogoz. Modul de folosire al bisericilor nu a fost modificat de la înscrierea lor în
LPM.

Asa cum a fost mentionat si în precedentele rapoarte un ,,Program de protectie si gestiune a monumentelor înscrise în LPM, nu a putut fi întocmit de către Consiliul Judetean în absenta continutului-cadru care nu este încă elaborat.
La discutiile avute la sediul Consiliului Judetean Maramures a fost solicitată factorilor de

decizie urgentarea constituirii comitetului de organizare UNESCO(COU) prevăzut prin Hotărârea nr.

1268 din 08.12.2010 si modificată prin Hotărârea nr.1102 din 02.11.2011 prin care se hotărăste numirea din partea Consiliului Judetean a unui coordonator al monumentului care să asigure managemenul acestuia, fiind răspunzător pentru aplicarea măsurilor necesare pentru protectia acestuia. Ministerul Culturii si Patrimoniului National, a transmis Consiliului Judetean lista reprezentantilor proprii in COU. Rămâne a se solicita clarificări din partea Ministerului Culturii si Patrimoniului National cu privire la sursa de finantare a remuneratiei acestei activităti.
Consiliul Judetean Maramures prin Directia de Dezvoltare Regională a întocmit proiectul

,,Circuitul Bisericilor de lemn din Transilvania de Nord, care are ca obiect saisprezece biserici din zonă printre care si sapte biserici din lemn înscrise în LPM. Lipseste Biserica din Rogoz, la care un astfel de proiect a fost derulat anterior.
Titlul proiectului Consiliului Judetean Maramures este „Circuitul bisericilor de lemn din

Transilvania de Nord” cod SMIS 1927. Acesta este finantat prin Programul Operational Regional

2007-2013 , axa prioritară 5 –Dezvoltarea durabilă si promovarea turismului , domeniul de

interventie 5.1 Restaurarea si valorificarea durabilă a patrimoniului cultural , precum si crearea

/modernizarea infrastructurilor conexe.

Contractul de finantare al proiectului are numărul 787 din 30.06.2010, proiectul este în implementare, aflându-se în stadiul de pregătire a documentatiei in vederea lansării procedurii de licitatie pentru executia lucrărilor prevăzute de proiect.
Obiectivele acestui proiect sunt următoarele:

- Cresterea gradului de accesibilitate al bisericilor de lemn , respectiv realizarea pentru fiecare locatie în parte a lucrărilor de reabilitare a drumurilor de acces din drumul judetean sau national principal până la punctul de vizitare; realizarea de parcări pentru autoturisme si autocare în proximitatea drumului de acces.
- Dezvoltarea infrastructurii conexe zonei turistice aferente monumentelor istorice prin construirea unui punct de informare turistică; alimentare cu apă si canalizare; iluminat stradal în zona monumentului istoric si a parcării; iluminatul artistic si de punere în valoare a obiectivului.
- Consacrarea monumentului istoric ca destinatie turistică prin sporirea vizibilitătii acestuia,

respectiv o serie de activităti de informare si promovare a circuitului turistic.


RESURSE FINANCIARE


Pentru consolidarea, conservarea si punerea în valoare a bisericilor din lemn din Maramures

înscrise în LPM au fost propuse următoarele resurse financiare:

- Fonduri MCPN (conform extras 2011):

Biserica din sat Ieud Deal – 81944,74lei(conservare,restaurare pictură-RTL) Biserica din sat Surdesti – 21252,00lei(PTh, DE, DTAC)
Biserica din sat Poienile Izei – 24064,30lei (proiect conservare, restaurare pictură

- Fonduri ale Consiliul Judetean Maramures (sau derulate prin acesta):

Aferente Proiectului „Circuitul bisericilor de lemn din Transilvania de Nord

- Fonduri ale consiliilor locale (sau derulate prin acestea): Nu s-au alocat
- DJCPN Maramures a alocat la Biserica din Rogoz 3.000,00 lei (reabilitare imprejmuire, Z.P.)


VIZITATORI


În ceea ce priveşte statisticile de vizitatori cerute de Raportul periodic, acestea nu se poate intocmi datorită cauzelor menţionate deja în raportul din 2008 şi, ca şi în precedentul raport propunem ca statisticile referitoare la vizitatori să fie în sarcina ghizilor existenţi la fiecare din aceste biserici. Este afisat la loc vizibil programul de vizitare a bisericilor şi modului de anunţare a ghizilor. Problema este pentru vizitatorii care nu detin telefon si ghidul nu este prezent. In sensul unei prezente constante a ghizilor la bisericile monument si a posibilitatii de vizitare a acestora chiar si in afara orelor de program, s-au purtat discutii cu reprezentantii Episcopiei Ortodoxe Romane si ai Episcopiei greco-catolice, inclusiv DJCPN Maramures a transmis in anul 2011 o adresa acestora.
Drum acces, punct informare, parcare, toalete - singura biserică ce are deja aceste dotări este cea din Rogoz, pentru celelalte biserici fiind folosite parcările şi toaletele menţionate în precedentul raport. Prin punerea în execuţie a proiectului „Circuitul bisericilor de lemn din Transilvania de Nord” menţionat mai sus aceste cerinţe privind facilităţile oferite vizitatorilor vor fi îndeplinite.
Indicatori de realizare ai proiectului "Circuitul bisericilor de lemn din Transilvania de Nord,, :
• Obiective de patrimoniu introduse în circuitul turistic 16 –total din care: UNESCO - 7
Naţional – 9

• Creşterea numărului de turişti cu 10 %

• Locuri de muncă nou create / menţinute la finalul implementării proiectului – 16 locuri de

muncă

• Vizitatori la obiectivele de patrimoniu - 83.906 vizitatori/an

• Suprafaţă parcări amenajate – 6.777 m²

• Suprafaţă alei pietonale amenajate – 7.021 m²

• Drumuri reabilitate – 2.745 m

• Platforme pietonale in zona administrativa – 1.493 m²

• Locuri special amenajate/ echipamente speciale de acces pentru persoanele cu mobilitate

redusă - 16 bucăţi

• Echipamente de protecţie împotriva incendiilor -Instalaţii PSI - 16 bucăţi

• Sisteme antiefracţie - Instalaţii de alarmă - 16 bucăţi

• Iluminat arhitectural şi de punere în valoare a monumentului - 16 bucăţi

• Iluminatul stradal în zona monumentului şi iluminatul ornamental alei pietonale - 16 bucăţi

• Puncte de informare turistică - 16 bucăţi

În prezent materialele informative tipărite care pot fi oferite vizitatorilor se pot gasi la biserica din Ieud Deal precum si la punctul de informare din Rogoz.
Referitor la Biserica ,,Intrarea Maicii Domnului în Biserică” din localitatea Bârsana, in cursul

anului 2011 a existat o scrisoare adresată Mr. Kishore Rao , director General UNESCO , de către Dna Constanza Arvani-Cotta in care se semnalau diferite aspecte referitoare la modul de intretinere si posibilitatea de vizitare a acestei biserici. DJCPN Maramures a efectuat o verificare a aspectelor semnalate, majoritatea aspectelor semnalate nu au un suport temeinic si s-a transmis MCPN raspunsul in acest sens.


STUDII STIINTIFICE


Nu au fost publicate; S-a editat de catre editura PROEMA albumul „MONUMENTE UNESCO DIN ROMANIA”, prefatat de catre ambasadorul Romaniei la UNESCO - Dl. Nicolae Manolescu, istoric si critic literar


EDUCATIE, INFORMARE


Încă din anii 2007 – 2008 au fost realizate si montate panouri standardizate cu informatii în limbile română, engleză si franceză la toate bisericile din lemn din judetul Maramures aflate pe Lista Patrimoniului Mondial, mai putin la cea din comuna Ieud sat Ieud Deal, unde preotul paroh nu a fost
de acord cu instalarea panoului de inscriptionare întrucât textul informativ continea o altă dată decât

cea retinută de traditia satului – fapt mentionat si în raportul anterior.

Toate cele opt biserici din lemn aflate pe lista LPM sunt semnalizate rutier în mod corespunzător cu panouri conform legislatiei în vigoare , iar localitatile sunt semnalizate cu panouri aflate la intrare si iesire din localitate.foto9;10;11.
S-au editat pliante şi postere tuturor monumentelor istorice cuprinse în proiectul ,,Circuitul

Bisericilor de lemn din Transilvania de Nord” , inclusiv cele opt din Lista Patrimoniului Mondial;

Una din activitătile acestui proiect este activitatea de reclamă si publicitate.

Promovarea proiectului se va face prin :

1. Metode active :

• comunicate de presă atât pentru presa locală cât şi pentru cea judeţeană şi regională;
• promovarea proiectului pe site-urile proprii ale Consiliului Judeţean Maramureş şi

ale consiliilor locale;

• prezentare finală a rezultatelor proiectului în cadru festiv;

• amplasarea de panouri temporare şi de plăci permanente pentru fiecare locaţie;

• panouri de afişare şi dirijare spre monumentele istorice cuprinse în proiect.

2. Metode interactive :

Educarea cetăţenilor cu privire la importanţa monumentului istoric şi a modului de întreţinere judicioasă a obiectivului realizat.
Durata estimată: toată perioada de implementare a proiectului, începând cu luna a 3-a de la

semnarea contractului şi post implementare 5 ani.

S-a facut promovarea acestor biserici si in Revista-catalog FORCE TOURISM business & tourism magazin - Editia judetului Maramures, publicatie ce beneficiaza de o distributie nationala si internationala, ca urmare a conventiillor de distributie semnate cu Ministerul Afacerilor Externe si cu Ministerul Dezvoltarii Regionale si Turismului si care are ca partener si Consiliul Judetean Maramures.
S-a editat de catre CJ Maramures - INFOTURISM brosura „CIRCUITUL UNESCO” de 24 pagini , in limbile romana, engleza, germana si franceza .
Pentru pliantul editat anterior cu bisericile UNESCO din Maramures, s-a editat o varianta simplificata, in limba maghiara.
Se afla in studiu la MDRT un itinerariu cu bisericile care au hramul „Sfanta Maria”, in acest itinerariu vor fi introduse biserica ,,Intrarea Maicii Domnului în Biserică” din localitatea Bârsana si Biserica ,,Nasterea Maicii Domnului, com. Ieud sat Ieud Deal.
DJCPN Maramures a lansat portalul Patrimoniului Cultural din judetul Maramures, pentru cele

8 biserici sunt postate 8 tururi virtuale
In anii 2009-2010, Muzeul Judetean Maramures si DJCPN Maramures, au organizat o expozitie itineranta cu patrimoniul mobil al monumentelor UNESCO.
Monumentele au fost promovate prin mijloace media- atat scrise cat si televizate.


FACTORI CARE AF E CT EAZ Ă ST AR E A D E CO N S E RV AR E A M O NUM ENT ELO R


Având în vedere că bisericile sunt construite în întregime din lemn ca si faptul că ele sunt relativ izolate în cadrul localitătilor având amplasamente mai greu accesibile primul din factorii ce pot avea efecte extrem de grave asupra acestor biserici ar fi producerea unui incendiu.
Principalele surse ale acestuia ar fi:

- Focul deschis provenind de la lumânările aprinse în biserică dar si de la cele din cimitir sau de la aprinderea gunoiului din preajmă.
- Instalatiile electrice interioare de la instalatiile de încălzire sau de iluminat improvizate constatate

la majoritatea bisericilor monitorizate; amplasarea tablourilor electrice(în majoritate foarte vechi) sau a diferitelor corpuri de iluminat(aplice) este de cele mai multe ori făcută la întâmplare afectând pictura foarte valoroasă dar si siguranta întregului edificiu; montarea diferitelor cabluri si fire elecrice aparent, la întâmplare afectează grav pictura interioară ca si aspectul general al interiorului bisericii.foto12;13;14;15.
- Trăznetele – desi bisericile sunt prevăzute cu paratrăznete, în cele mai multe dintre cazuri(la toate

mai putin la biserica din Poienile Izei) instalatiile sunt vechi si deteriorate ele nemaifăcând fată în caz

de trăznet.foto16;17.

- Bisericile, cu exceptia aceleia din Rogoz, nu au sisteme de semnalizare ale incendiilor, nu sunt

prevăzute cu hidranti si nu au pază.foto18.

Majoritatea acestor aspecte au fost semnalate si în raportul de monitorizate anterior, dar din păcate

nu se remarcă îmbunătătiri substantiale ale situatiei.


Pentru remedierea lipsurilor semnalate în sensul angajamentelor luate de Romania cu prilejul

înscrierii în Lista Patrimoniului Mondial a acestor monumente sunt necesare următoarele măsuri:

- amenajarea de locuri speciale pentru aprinderea lumânărilor(lumânărare) în afara bisericii – eventual executate după niste proiecte tip - si amplasate în locuri avizate de către DJCCPCN Maramures si IGSU. La fiecare biserică trebuie numit un responsabil din cadrul Comitetului Parohial care să supravegheze cimitirele la sărbători. Punctele PSI de cele mai multe ori învechite si deteriorate trebuiesc reamenajate si dotate corespunzător.foto19;20.
- este imperios necesară verificarea, redimensionarea si înlocuirea instalatiilor electrice interioare care pun în pericol siguranta bisericilor din lemn si aduc grave prejudicii picturii foarte valoroase a acestora si aspectului general al interiorului. Trebuie urgent verificate, reparate sau înlocuite
instalatiile de paratrăznet. Instalatiile de paratrăznet trebuiesc verificate anual. Trebuiesc instalati

senzori de fum( care există numai la biserica din Rogoz) si semnalizare în caz de incendiu.

- În viitor trebuie asigurată paza bisericilor care detin, în cele mai multe dintre cazuri pictură interioară, icoane si obiecte de mobilier de mare valoare.


Alte probleme


Biserica ,,Sfinții Arhangheli,, com. Șișesti , sat Șurdesti – există probleme de umiditate la soclu pe partea de nord determinate de panta terenului care este în scădere de la nord la sud, determinând stagnarea apelor pluviale pe latura de nord.foto21.Învelitoarea prezintă semne de deteriorare tot pe panta de nord (muschi).foto22.Umiditatea interioară accentuează procesele de degradare ale picturii.foto23;24. Se impune si realizarea unor lucrări de sistematizare verticală care să îndepărteze apele de la soclul bisericii. Biserica prezintă deteriorări însemnate la împrejmuirea de lemn.foto25.
Avand in vedere aceste aspecte, in anul 2011 s-a elaborat proiectul pentru lucrari de restaurare care include lucrari de consolidare la infrastructura, revizuiri, inlocuiri de material lemnos degradat, tratamente de biocidare la elementele de lemn, instalatii electrice si dotari PSI, asigurarea microclimatului prin efectuarea de lucrari adecvate de sistematizare verticala, preconsolidarea picturii murale in timpul executiei lucrarilor si pentru care s-a emis avizul MCPN nr.158/M/2011.
Pe linie de PSI:

- Se exploatează în conditii necorespunzătoare elemente de iluminat de tip incandescent în sensul că acestea sunt fără protecţie corespunzătoare, suspendate direct de conductorii de alimentare si/sau pozate direct pe materiale combustibile, iar la tablourile electrice se utilizează sigurante electrice necalibrate, încălcându-se astfel prevederile art. 63 din O.M.A.I. 163/2007 privind Normele generale de apărare împotriva incendiilor;
- Se exploatează instalaţii electrice în condiţii necorespunzătoare, existând contacte imperfecte la conexiuni şi legături iar în unele locuri lipsa totală a izolaţiei la capetele conductorilor electrici;
- Elementele de coborâre ale instalaţiei de protectie împotriva descărcărilor electrice din atmosferă au apropieri necorespunzătoare fată de stuctura combustibilă componentă a constructiei (inele ceramice lipsă, clema de legătură dintre elementul de coborâre si priza de pământ este încastrată în elemente ornamentale din lemn) ceea ce contravine art. 83 din O.M.A.I. 163/2007 privind Normele generale de apărare împotriva incendiilor;
- Nu se verifică periodic valoarea rezistentei de dispersie a prizelor de pământ aferente instalatiei de protectie împotriva trăsnetului;
- Nu au fost verificate mijloacele de primă interventie (stingătoare), fiind expirată perioada de valabilitate încălcându-se prevederile art. 135 din O.M.A.I. 163/2007 privind Normele generale de apărare împotriva incendiilor.
- Instructajul pe linia situatiilor de urgenta nu se consemneaza în fişele de instruire a personalului în situaţii de urgenţă conform Ordinului nr. 712 din 23 mai 2005 modificat şi completat cu Ordinul 786 din 2 septembrie 2005 pentru aprobarea dispoziţiilor generale privind instruirea salariaţilor în domeniul situaţiilor de urgenţă din cadrul primăriei.
Biserica ,,Sfinții Arhangheli,, com. Șișesti , sat Plopiș - este necesară demararea unor lucrări de restaurare a picturii afectată de infiltrarea apelor pluviale înaintea lucrărilor de restaurare de arhitectură.foto26;27. Degradări la învelitoare pe partea de nord(muschi). Prezintă degradări importante la împrejmuirea din lemn.foto28.
Pe linie de PSI:

- Se exploatează în conditii necorespunzătoare elemente de iluminat de tip incandescent în sensul că acestea sunt fără protecţie corespunzătoare, suspendate direct de conductorii de alimentare si/sau pozate direct pe materiale combustibile, iar la tablourile electrice se utilizează sigurante electrice necalibrate, încălcându-se astfel prevederile art. 63 din O.M.A.I. 163/2007 privind Normele generale de apărare împotriva incendiilor;
- Se exploatează instalaţii electrice în condiţii necorespunzătoare, existând contacte imperfecte la conexiuni şi legături iar în unele locuri lipsa totală a izolaţiei la capetele conductorilor electrici;
- Elementele de coborâre al instalaţiei de protectie împotriva descărcărilor electrice din atmosferă au apropieri necorespunzătoare fată de stuctura combustibilă componentă a constructiei (inele ceramice lipsă, clema de legătură dintre elementul de coborâre si priza de pământ este încastrată în elemente ornamentale din lemn) ceea ce contravine art. 83 din O.M.A.I. 163/2007 privind Normele generale de apărare împotriva incendiilor;
- Nu se verifică periodic valoarea rezistentei de dispersie a prizelor de pământ aferente

instalatiei de protectie împotriva trăsnetului;

- Nu au fost verificate mijloacele de primă interventie (stingătoare), fiind expirată perioada de valabilitate încălcându-se prevederile art. 135 din O.M.A.I. 163/2007 privind Normele generale de apărare împotriva incendiilor si OMAI nr. 87/2010.
- Instructajul pe linia situatiilor de urgenta nu se consemneaza in fişele de instruire a personalului în situaţii de urgenţă conform Ordinului nr. 712 din 23 mai 2005 modificat şi completat cu Ordinul 786 din 2 septembrie 2005 pentru aprobarea dispoziţiilor generale privind instruirea salariaţilor în domeniul situaţiilor de urgenţă din cadrul primăriei.
Biserica ,,Sfinții Arhangheli,, oraș Târgu Lăpuș sat Rogoz – se află în stare relativ bună de

conservare.

Pe linie de PSI:

- Elementele de coborâre al instalaţiei de protectie împotriva descărcărilor electrice din atmosferă au apropieri necorespunzătoare fată de stuctura combustibilă componentă a constructiei (inele ceramice lipsă, clema de legătură dintre elementul de coborâre si priza de pământ este încastrată în
elemente ornamentale din lemn) ceea ce contravine art. 83 din O.M.A.I. 163/2007 privind Normele

generale de apărare împotriva incendiilor;

- Nu se verifică periodic valoarea rezistentei de dispersie a prizelor de pământ aferente instalatiei de protectie împotriva trăsnetului;
- Nu există mijloacele de primă interventie (stingătoare), încălcându-se prevederile art. 131 din O.M.A.I. 163/2007 privind Normele generale de apărare împotriva incendiilor si OMAI nr.
87/2010.

- Instructajul pe linia situatiilor de urgenta nu se consemneaza in fişele de instruire a personalului în situaţii de urgenţă conform Ordinului nr. 712 din 23 mai 2005 modificat şi completat cu Ordinul 786 din 2 septembrie 2005 pentru aprobarea dispoziţiilor generale privind instruirea salariaţilor în domeniul situaţiilor de urgenţă din cadrul primăriei.
Biserica ,,Nașterea Maicii Domnului,, com. Ieud sat Ieud Deal – este necesară o expertiză biologică întrucât există posibilitatea unor atacuri biologice. Degradări la învelitoare pe toate cele patru laturi(muschi).foto29.
Pe linie de PSI:

- Elementele de coborâre al instalaţiei de protectie împotriva descărcărilor electrice din atmosferă au apropieri necorespunzătoare fată de stuctura combustibilă componentă a constructiei (inele ceramice lipsă, clema de legătură dintre elementul de coborâre si priza de pământ este încastrată în elemente ornamentale din lemn) ceea ce contravine art. 83 din O.M.A.I. 163/2007 privind Normele generale de apărare împotriva incendiilor;
- Nu se verifică periodic valoarea rezistentei de dispersie a prizelor de pământ aferente instalatiei de protectie împotriva trăsnetului;
- Pe timpul lucrărilor de restaurare, renovare, conservare, sub schele se depozitează si păstrează materiale combustibile încălcându-se astfel prevederile art. 60 lit. a, din Ordinul comun MAI/MCCPN nr. 28/2338 din 2009 pentru aprobarea dispozitiilor necesare de apărare împotriva incendiilor la obiective de cult. De asemenea, se încalcă si prevederile lit. e din art. 60, în sensul că se utilizează, la interior, schele din material combustibil la obiectivul înscris în lista patrimoniului mondial.
- Instructajul pe linia situatiilor de urgentă nu se consemnează în fişele de instruire a personalului în situaţii de urgenţă conform Ordinului nr. 712 din 23 mai 2005 modificat şi completat cu Ordinul 786 din 2 septembrie 2005 pentru aprobarea dispoziţiilor generale privind instruirea salariaţilor în domeniul situaţiilor de urgenţă din cadrul primăriei.
Biserica ,,Preacuvioasa Paraschiva,, com. Poienile Izei sat Poienile Izei – stare relativ

bună de conservare cu exceptia pantei sudice a învelitorii care prezintă degradări(muschi).

Pe linie de PSI:

- Nu se verifică periodic valoarea rezistentei de dispersie a prizelor de pământ aferente

instalatiei de protectie împotriva trăsnetului;
- Nu există mijloacele de primă interventie (stingătoare), încălcându-se prevederile art. 131 din O.M.A.I. 163/2007 privind Normele generale de apărare împotriva incendiilor si OMAI nr.
87/2010.

- Instructajul pe linia situatiilor de urgenta nu se consemneaza in fişele de instruire a personalului în situaţii de urgenţă conform Ordinului nr. 712 din 23 mai 2005 modificat şi completat cu Ordinul 786 din 2 septembrie 2005 pentru aprobarea dispoziţiilor generale privind instruirea salariaţilor în domeniul situaţiilor de urgenţă din cadrul primăriei.
Biserica ,,Intrarea Maicii Domnului în biserică,, com. Bârsana sat Bârsana – a fost terminată restaurarea picturii. Deteriorări la soclul din piatră de la absida altarului.foto30. Deteriorarea învelitorii pe latura sudică.foto31.
Pe linie de PSI:

- Elementele de coborâre al instalaţiei de protectie împotriva descărcărilor electrice din atmosferă au apropieri necorespunzătoare fată de stuctura combustibilă componentă a constructiei (inele ceramice lipsă, clema de legătură dintre elementul de coborâre si priza de pământ este încastrată în elemente ornamentale din lemn) ceea ce contravine art. 83 din O.M.A.I. 163/2007 privind Normele generale de apărare împotriva incendiilor;
- Nu se verifică periodic valoarea rezistentei de dispersie a prizelor de pământ aferente instalatiei de protectie împotriva trăsnetului;
- Pe timpul lucrărilor de restaurare, renovare, conservare, sub schele se depozitează si păstrează materiale combustibile încălcându-se astfel prevederile art. 60 lit. a din Ordinul comun MAI/MCCPN nr. 28/2338 din 2009 pentru aprobarea dispozitiilor necesare de apărare împotriva incendiilor la obiective de cult. De asemenea, se încalcă si prevederile lit. e din art. 60, în sensul că se utilizează, la interior, schele din material combustibil la obiectivul înscris în lista patrimoniului mondial din grupa A.
- Instructajul pe linia situatiilor de urgenta nu se consemneaza in fişele de instruire a personalului în situaţii de urgenţă conform Ordinului nr. 712 din 23 mai 2005 modificat şi completat cu Ordinul 786 din 2 septembrie 2005 pentru aprobarea dispoziţiilor generale privind instruirea salariaţilor în domeniul situaţiilor de urgenţă din cadrul primăriei.
Biserica ,,Preacuvioasa Paraschiva,, com. Desești sat Desești – prejudicierea gravă a aspectului si a picturii interioare si punerea în pericol a monumentului datorită instalatiilor electrice interioare(mai intens decât la celelalte biserici).Este necesară o urgentă redimensionare si refacere a acestora. Deteriorări la învelitoare pe latura de nord.foto32;33;34;35;36.
Pe linie de PSI:

- Se exploatează în conditii necorespunzătoare elemente de iluminat de tip incandescent în sensul că acestea sunt fără protecţie corespunzătoare, suspendate direct de conductorii de alimentare si/sau pozate direct pe materiale combustibile, iar la tablourile electrice se utilizează
sigurante electrice necalibrate, încălcându-se astfel prevederile art. 63 din O.M.A.I. 163/2007 privind Normele generale de apărare împotriva incendiilor;
- Se exploatează instalaţii electrice în condiţii necorespunzătoare, existând contacte imperfecte la conexiuni şi legături iar în unele locuri lipsa totală a izolaţiei la capetele conductorilor electrici;
- Nu se verifică periodic valoarea rezistentei de dispersie a prizelor de pământ aferente instalatiei de protectie împotriva trăsnetului;
- Nu există mijloacele de primă interventie (stingătoare), încălcându-se prevederile art. 131 din O.M.A.I. 163/2007 privind Normele generale de apărare împotriva incendiilor si OMAI nr.
87/2010.

- Instructajul pe linia situatiilor de urgenta nu se consemneaza in fişele de instruire a personalului în situaţii de urgenţă conform Ordinului nr. 712 din 23 mai 2005 modificat şi completat cu Ordinul 786 din 2 septembrie 2005 pentru aprobarea dispoziţiilor generale privind instruirea salariaţilor în domeniul situaţiilor de urgenţă din cadrul primăriei.
Biserica ,,Sfântul Nicolae,, com. Budești sat Budești – a fost terminată restaurarea picturii

interioare. Stare bună de conservare. Este nevoie de o verificare si reparare la instalatiile electrice interioare. Usoare degradări la învelitoare ca si la celelalte biserici.
Pe linie de PSI:

- Se exploatează în conditii necorespunzătoare elemente de iluminat de tip incandescent în sensul că acestea sunt fără protecţie corespunzătoare, suspendate direct de conductorii de alimentare si/sau pozate direct pe materiale combustibile, iar la tablourile electrice se utilizează sigurante electrice necalibrate, încălcându-se astfel prevederile art. 63 din O.M.A.I. 163/2007 privind Normele generale de apărare împotriva incendiilor;
- Se exploatează instalaţii electrice în condiţii necorespunzătoare, existând contacte imperfecte la conexiuni şi legături iar în unele locuri lipsa totală a izolaţiei la capetele conductorilor electrici;
- Elementele de coborâre al instalaţiei de protectie împotriva descărcărilor electrice din atmosferă au apropieri necorespunzătoare fată de stuctura combustibilă componentă a constructiei (inele ceramice lipsă, clema de legătură dintre elementul de coborâre si priza de pământ este încastrată în elemente ornamentale din lemn) ceea ce contravine art. 83 din O.M.A.I. 163/2007 privind Normele generale de apărare împotriva incendiilor;
- Nu se verifică periodic valoarea rezistentei de dispersie a prizelor de pământ aferente instalatiei de protectie împotriva trăsnetului;
- Nu au fost verificate mijloacele de primă interventie (stingătoare), fiind expirată perioada de valabilitate încălcându-se prevederile art. 135 din O.M.A.I. 163/2007 privind Normele generale de apărare împotriva incendiilor si OMAI nr. 87/2010.
- Instructajul pe linia situatiilor de urgenta nu se consemneaza în fişele de instruire a personalului în situaţii de urgenţă conform Ordinului nr. 712 din 23 mai 2005 modificat şi completat cu Ordinul 786 din 2 septembrie 2005 pentru aprobarea dispoziţiilor generale privind instruirea salariaţilor în domeniul situaţiilor de urgenţă din cadrul primăriei.


Arh. Cornel Constantin

RAPORT DE MONITORIZARE A CETĂȚILOR DACICE DIN MUNȚII ORĂȘTIEI

 


Daniela Mihai,
Arheolog,

Punct focal național pentru Patrimoniu Cultural UNESCO,

responsabil monitorizare Cetățile dacice din Munții Orăștiei,

Institutul Național al Patrimoniului



PARTICIPANȚI


județul Alba

Dr. Daniela Mihai, responsabil cu monitorizarea cetăților din partea Institutului Național al patrimoniului, Punct Național Focal pentru Patrimoniu Cultural UNESCO, arheolog, Ciprian Sandu, Institutul Național al Patrimoniului
Arhg. Matei Drâmbărean, Director, Direcția de Cultură, Patrimoniu Cultural Național Alba
Arh. Coman Voichița, Consiliul Județean Alba
Constantin Inel, Director Adj, Muzeul Unirii - Alba Iulia
Mărginean Ana, Arhitect șef

județul Hunedoara

dr. Daniela Mihai, responsabil cu monitorizarea cetăților din partea Institutului Național al patrimoniului, Punct Național Focal pentru Patrimoniu Cultural UNESCO, arhg. Ciprian Sandu, INP.
arhg. Angelica Bălos, consilier arheologie, Direcția de Cultură și Patrimoniu Cultural Național
arh. Dana Moțea, Consiliul județean Hunedoara
cercetător Cristina Bodo, Muzeul Civilizației Dacice și Romane, Deva
ing. Stratulat Lucian, Directorul Parcului Natural, Liviu Rovină, șef pază în cadrul administrației Parcului natural Grădiștea Muncelului- Cioclovina
Întâlniri cu arhitectul șef Amelia Cronț

JUSTIFICAREA ÎNSCRIERII

Criterion (ii): Cetățile dacice reprezintă o fuziune a tehnicilor și conceptelor arhitecturii militare care au creat un stil unic.
Criterion (iii): Regatul geto dac din mileniul I d. chr. a atins un nivel excepțional socio -economic și cultural simbolizat prin acest grup de cetăți.
Criterion (iv): Dealul fortificat și succesorul lui mai evoluat, oppidum, au fost caracteristice pentru epoca târzie a fierului in Europa, si cetățile dacice sunt exemple excepționale ale acestui tip de fortificații.

Complexul fortificat, cunoscut sub numele generic de Cetăţile dacice din Munţii Orăştiei, este situat în sectorul central şi vestic al unităţii geografice cu acelaşi nume, concentrate în jurul Apei Oraşului (râul Grădiştei), ce izvorăşte din masivul Godeanu şi se varsă în râul Mureş la Orăştie. Răspândite de-a lungul numeroaselor văi ale masivului, dispuse pe platforme somitale, pe terase naturale sau artificiale, a căror altitudine variază între valorile de 500-950 m, găsim aici o serie de habitate, cele mai multe fortificate, cu caracteristici şi forme de o unitate surprinzătoare, care domină drumurile de acces către habitatul principal, Sarmizegetusa, de pe culmile Dealului Grădiştea (o ramificaţie a masivului Godeanu), aflat la 1200 m altitudine.

Cetatea dacică de la Sarmizegetusa Regia

Situl Grădiştea de Munte-Sarmizegetusa Regia ilustrează una dintre cele mai semnificative perioade din istoria antică a României, perioada anterioară cuceririi romane, fiind, de la începuturi până în 106 p. Chr, exemplul semnificativ de habitat dacic, devenit simbol al unităţii culturale şi spirituale.

Sarmizegetusa Regia este proprietate a statului român, prin Regia Naţională a Pădurilor

 

Sarmizegetusa-Regia-intrarea-in-cetate

Intrarea în cetate

Sarmizegetusa-Regia-Bucati-dislocate-din-ziduri

Bucăți dislocate din ziduri

Sarmizegetusa-Regia-Sanctuarul-mare-circular-stalpii-de-lemn-compromisi

Sanctuarul mare circular - stâlpii de lemn compromiși

 


- Cercetarea arheologică este îngreunată şi de lipsa unei baze arheologice, a unei logistici elementare pentru buna desfășurare a investigației arheologice.
Starea proastă a drumului de acces. Există o inițiativa a Ministerului Culturii și Patrimoniului Național de a dota șantierul cu echipamente de ultimă generație, precum și cu finanțare asigurată pe 4 ani, în cadrul unui proiect cultural multianual.
Monumentul este semnalizat ca monument UNESCO și ca parc natural. Semnalizarea în cetate este veche, nu are explicații. Întreținerea cetății se face doar prin grija unui singur om, a unei îngrijitoare, angajată la Muzeul Civilizației Dacice și Romane. Cetatea nu este păzită și nici monitorizată. Deși sunt in jur de 100 vizitatori pe zi, în timpul verii, nu există nici o taxă, nu există ghizi sau alte explicații la fața locului. Există aproximativ 10.000 vizitatori pe an la Sarmizegetusa Regia, conform unor statistici neoficiale.
În cadrul Proiectului Retrospective Inventory, au fost transpuse pe suport digital, prin introducere in GIS, hărțile trimise în anul înscrierii Cetăților dacice din Munții Orăștiei, rezultând suprafețe exacte, cu număr clar de hectare, așa după cum se vede și în harta alăturată.
Din cauza lipsei unui regim juridic clar, nu se pot accesa fonduri europene și nici cele provenite din bani publici, în așa fel încât din banii alocați prin Planul Naţional de Restaurare, ultimul an de finanțare a fost anul 2003, când a fost finanțat un Studiu de fezabilitate elaborat de S.C. ASAR GROUP, prin arh. Cristina Gheorghe, pentru cetatea de la Sarmizegetusa Regia.

 

Sarmizegetusa-Regia-zona-de-protectie

Zona de protecție

 

 

Fortificația dacică de la Costești-Blidaru
Amplasată pe un deal (705 m altitudine) cu perspectivă către valea Mureşului şi Sarmisegetusa Regia, controlând drumul antic de acces către aceasta, fortificaţia de la Costeşti-Blidaru reprezintă unul dintre exemplele de arhitectură militară cele mai bine elaborate din punct de vedere planimetric ale sistemului din munţii Orăştiei. Fortificaţia de la Costeşti Blidaru dubla apărarea văii Apei Grădiştei în dreptul fortificaţiei de la Costeşti-Cetăţuie, pe drumul principal de acces către Sarmizegetusa Regia.
Accesul la cetate este doar pe jos 2 km, pe un drum destul de greoi, neamenajat și lipsit de pază și întreținere.
Cetatea este într-o stare de conservare bună, există un angajat care se ocupă de terenul din jurul cetății. Totuși, agresiunea vizitatorilor își face și aici loc, prin practicare de ritualuri religioase, depunere de lumânări și alte obiecte liturgice pe zidurile cetății. Încă o dată subliniem faptul că lipsa de pază și supraveghere a cetăților, este un factor de risc maxim pentru păstrarea autenticității și a stării de conservare a acestora.
- Cetatea se află pe proprietăți private – există trei persoane din Ocolişu Mic (com. Orăştioara de Sus) care au proprietăți în cetate.
 

Fortificația dacică de la Costești-Blidaru - Depunere de lumânări pe zidurile cetății dacice de la Costești-Blidaru

Depunere de lumânări pe zidurile cetății dacice de la Costești-Blidaru

Fortificația dacică de la Costești-Blidaru - Zona de protecție

 Zona de protecție

 

În cadrul aceluiași program mai sus menționat, au fost delimitate toate cetățile dacice din munții Orăștiei, precum și zonele lor de protecție, de către INP și validate de către Comitetul Patrimoniului Mondial.

Fortificația dacică de la Costeşti – Cetăţuie

Cetatea dacică de la Costeşti - Cetăţuie, sat Costeşti, com. Orăştioara de Sus, este amplasată la 3 km sud-vest de actualul sat Costeşti, pe culmea cunoscută sub numele de "Cetăţuia", pe malul stâng al râului Apa Oraşului, într-un punct strategic, care controla drumul cel mai direct şi mai facil spre capitala regatului dac, Sarmizegetusa Regia.
Cetatea va trece în decursul istoriei prin mai multe faze de întărire şi refacere datorate pe de o parte situaţiei sale, de piesă principală a sistemului de apărare al ultimei capitale a regatului dac, iar pe de altă parte, introducerii unor noi tehnici de construcţie sau avatarurilor războaielor cu romanii. Din punct de vedere al arhitecturii militare, cetatea de la Costeşti-Cetăţuie ilustrează cel mai semnificativ, evoluţia dacilor de la fortificaţia Latène de tip fortificaţie de contur, apărată de val de pământ şi şanţ, la fortificaţia cu incintă din parament dublu de piatră, de inspiraţie elenistică.
Accesul este mai ușor, se poate ajunge cu mașina chiar la poalele Cetății. Până anul trecut exista și un mic chioșc unde se puteau comercializa pliante, cărți, materiale de popularizare despre cetățile dacice. In prezent, chioșcul este închis, iar fostul paznic pensionat.
Proprietar: primăria Orăştioara de Sus.
Situl este semnalizat după cum se poate observa

 

 

Fortificatia-dacica-de-la-Costesti-Cetatuie-semnalizarea

   

Fortificatia-dacica-de-la-Costesti-Cetatuie-Sistem-de-protectie-temporar

Sistem de protecție temporar existent din anii 80.

 

Este singura cetate care dispune de un sistem de protecție temporară. Deși foarte vechi, anii 80 și extrem de simplu, chiar inestetic, acest sistem de protecție a contribuit decisiv la păstrarea elevației, (cîteva asize de cărămidă arse slab) singura care se păstrează, din cadrul cetăților dacice din Munții Orăștiei.

Cetatea dacică de la Băniţa

Cetatea a fost construită pe o înălţime conică, la limita vestică a văii Jiului, denumită "Dealul Bolii" sau "Piatra Cetăţii" (904 m), izolată de munţii Sebeşului (N) şi Retezat (S-V), între DN 7A (E 71) Simeria – Petroşani - Târgu Jiu (la S) şi calea ferată (la N), la 4 km est de centrul comunei Băniţa.
Cetatea este aproape inaccesibilă şi se află la limita vestică a bazinului văii Jiului (altitudine 904 m). Dealul, înconjurat din trei părţi de apele râului Băniţa, oferea în mod natural posibilităţi de apărare, accesul fiind posibil doar pe latura de nord, unde sunt amplasate elementele de fortificare din epoca dacică.
Proprietar al terenului pe care se află cetatea este Primăria din Băniţa;
- Din păcate, monumentele abia se mai văd pe teren; nu s-a mai intervenit deloc în ultimii zeci de ani.
- Accesul este extrem de dificil, doar dinspre calea ferată Simeria – Petroşani, aproape impracticabil pentru un necunoscător.

 

Cetatea dacică de la Băniţa - Pietre fasonate dislocate din zidurile cetății de la Băniț

Pietre fasonate dislocate din zidurile cetății de la Bănița

Cetatea-dacica-de-la-Banita-Pietre-zona-de-protectie

Zona de protecție

 

 

Cetatea dacică de la Piatra Roşie –Luncani

Cetatea dacică de la Luncani- Piatra Roşie se află pe teritoriul satului Luncani (ALUN), comuna Boşorod, judeţul Hunedoara. Între Pâraiele Valea Roşie şi Valea Stângului se ridică masivul stâncos Piatra Roşie (823 m). O şa şi o pantă ceva mai domoale îl leagă spre est de celelalte înălţimi; restul pantelor sunt aproape verticale. Cetatea dacică de la Luncani-Piatra Roşie, a fost construită în vârful dealului cu acelaşi nume, pe un platou orientat nord-sud, cu lungimea de 16 m şi lăţimea între 30 şi 50 m. Această acropolă naturală, cu spatele şi lateralele înconjurate de prăpăstii, are faţa orientată către răsărit.
Cetatea este proprietate a statului român, prin Regia Naţională a Pădurilor; monumentele sunt slab vizibile pe teren, care este împădurit.
La Piatra Roșie, într-adevăr elementele de vegetație care au crescut nepermis de mult peste zidurile cetății, pun în pericol integritatea și planimetria acestor ziduri.
Pe parcursul vizitei de monitorizare, acest aspect a fost transmis verbal și directorului Parcului Natural, ing. Lucian Stratulat, care așteaptă să se facă demersurile necesare cu privire la igienizarea și tăierea de copaci, care afectează cetatea, dar care urmează un procedeu extrem de greoi și costisitor.
Aceste dorințe urgente de toaletare a vegetației vor fi adresate și de către Institutul Național al Patrimoniului, prin responsabilitățile ce-i revin, conform legislației în vigoare.
- Accesul auto este dificil, pe un drum forestier, accesibil totuși mult mai ușor față de altele.

 

Cetatea dacică de la Piatra Roşie –Luncani - Zona de protecție

Delimitarea cetății de la Piatra Roșie și a zonei de protecție



Cetatea dacică de la Căpâlna, jud. Alba


Situată pe Valea Sebeşului, cetatea dacică de la Căpâlna se află pe teritoriul satului Căpâlna, comuna Săsciori, jud. Alba. Cetatea se află la 18 km de oraşul Sebeş. Ruinele acesteia se găsesc pe Dealul Cetăţii, la 2 km spre sud de satul Căpâlna (610 m), pe malul stâng al râului Sebeş.
Dealul Cetăţii, înalt de 610 m, străjuieşte şi închide prin poziţia sa dominantă valea Sebeşului. Izolat şi apărat din trei părţi de pante abrupte, numai spre sud-vest, Dealul Cetăţii se leagă, la vârf, prin şaua prelungă formată de culmea dealului Gărgălăului, de dealul Stăuinilor şi de celelalte înălţimi ale munţilor Sebeşului.
Pentru ridicarea cetăţii au fost efectuate amenajări prin lucrări de nivelare şi tăiere de terase în stâncă. Cetatea a fost ingenios amplasată chiar în punctul cel mai înalt al Dealului Cetăţii. De jur împrejur, promontoriul este înconjurat de o terasă patrulateră, netedă, cu dimensiunile de 8 x 11 m, din care se mai desprind alte trei mici terase
Cetatea dacică de la Căpâlna avea rolul de a bara dinspre răsărit accesul către Sarmizegetusa Regia, situată la o depărtare de 40 km. De pe promontoriul cetăţii se puteau supraveghea nu numai Valea Sebeşului, ci şi înălţimile din jur.
Există un proiect de punere în valoare a cetății, finanțat de Consiliul Județean Alba, proiect care se lovește și el de problema regimului juridic încă incert.
Situl este intr-o stare de conservare destul de proastă. Nefiind dat in administrare nimănui, nici unei autorități, nu pot fi accesate fonduri private sau publice, întrucât nu exista proprietar sau administrator.


 

Cetatea-dacica-de-la-Capalna-zona-de-protectie

Zona de protecție

 


 2. REACTUALIZARE DATE TEHNICE (EVIDENȚA MONUMENTELOR)

Reactualizarea periodică a fişelor analitice de evidenţă ale celor șase cetăți dacice din Munții Oraștiei, toate înscrise în Lista Patrimoniului Mondial (1999) a fost realizată, la nivelul fișelor analitice minimale, cu ocazia întocmirii de INP în anul 2007, a Albumului Unesco editat de INMI, Monumente Unesco din România, precum și cu ocazia noii Liste a Monumentelor Istorice din anul 2010.
Cetatea dacică de la Căpâlna, cod LMI AB-I-s-A-00020 sat CĂPÂLNA; comuna SĂSCIORI "La Cetate. la 1000 m S-SV de podul peste Sebeş, a sec. I a. Chr. - II p.Chr., Latčne, Cultura geto – dacică.
Situl arheologic Sarmizegetusa, cod LMI HD-I-s-A-03190, punct "Dealul "Dealul Grădiştii.Grădiştii", sat GRĂDIŞTEA DE MUNTE; comuna ORĂŞTIOARA DE SUS.
Fortificaţia dacică de la Costeşti, punct "Blidaru, HD-I-s-A-03181 "Blidaru", sat Ocolișu Mic, Comuna Orștioara de Sus, sec. I a. Chr. - II p., Chr., Latene.
Cetatea dacică de la Costeşti, punct "Cetăţuia "Cetăţuia Înaltă, cod LMI .HD-I-s-A-03178 , sec. I a. Chr. - II p.Chr., Latčne, sat COSTEŞTI; comuna ORĂŞTIOARA DE SUS.
Cetatea dacică de la Băniţa, cod LMI, HD-I-s-A-03156 sat BĂNIŢA; comuna BĂNIŢA "Dealul Bolii.
Cetatea dacică de la Luncani Piatra Roșie, cod LMI HD-I-s-A-03200 Dealul "Piatra Roşie, la S de satul Boşorod, între Valea Luncanilor, Valea Roşie şi Valea Stângului, Fortificaţie sec. I a. Chr. - I p.Chr., Epoca geto dacică,Cultura dacică.

4. ZONELE DE PROTECȚIE

Toate au fost stabilite conform celor trimise către UNESCO în anul înscrierii 1999, așa cum sunt ele expuse în acest raport, transpuse însă pe suport digital și introduse in GIS, de altfel vizibile in aplicatia online http://www.egispat.inmi.ro

Numele cetății Zona de protecție Zona protejată a zonei de protecție
Sarmizegetusa Regia 66 ha 281,2 ha
Costești - Blidaru 0.9 ha 288 ha
Costești - Cetățuie 8 ha 81,8 ha
Piatra Roșie 18,3 ha 123 ha
Bănița 20,1 ha 120,4 ha
Căpâlna 4,1 ha 42 ha


5.MANAGEMENTUL MONUMENTELOR ISTORICE – este defectuos, pentru că din punct de vedere administrativ nu aparține decât de Parcul Natural Cioclovina - Grădiștea Muncelului. Autoritatea științifică în privința cercetărilor arheologice îi aparține Universității din Cluj, respectiv domnului Conf. dr. Gelu Florea pentru toate cetățile dacice din Munții Orăștiei.
Din păcate, lipsa unui administrator de drept asupra cetăților dacice din Munții Orăștiei face ca acestea să nu poată fi administrate, păzite și întreținute în mod constant și civilizat. Nici un fel de fonduri publice și private nu pot fi alocate in lipsa unui proprietar de drept. Este și motivul pentru care din anul 2004; INP nu a mai putut să aloce fonduri pentru restaurarea și consolidarea acestor cetăți. De asemenea, în cazul cetății de la Piatra Roșie, vegetația crescută peste zidurile cetății, lipsa de întreținere constantă a vegetației face ca blocuri de piatră să fie în situația de a fi dislocate.

6. PROBLEME JURIDICE

Evoluţia reglementărilor cu privire la administrarea Parcului Natural Grădiştea Muncelului – Cioclovina şi a influenţelor acestora asupra cetăţilor dacice din Munţii Şureanu 1

 Parcul Natural Grădiştea Muncelului – Cioclovina (PNGM-C) a fost înfiinţat în 1979 prin Decizia 452 a Consiliului Judeţean Hunedoara ca arie protejată de interes judeţean.
 În anul 1997, prin Hotărârea nr.13/1997 a Consiliului Judeţean Hunedoara, Parcul Natural Grădiştea Muncelului – Cioclovina este recunoscut ca arie protejată de interes judeţean şi este dat în administrarea Muzeului Civilizaţiei Dacice şi Romane Deva, incluzându-se cetăţile dacice, peşterile aflate în acest areal, etc.
 În anul 2000, prin Legea nr 5/2000 Parcul Natural Grădiştea Muncelului – Cioclovina devine arie naturală de importanţă naţională, astfel pierzându-se, automat, dreptul de administrare judeţeană a zonei.
 În anul 2003 prin HG 230/2003 privind delimitarea rezervaţiilor biosferei, parcurilor naţionale şi parcurilor naturale şi constituirea administraţiilor acestora, se stabilesc limitele Parcul Natural Grădiştea Muncelului – Cioclovina, limite ce includ şi cetăţile dacice.
 Tot în anul 2003 se emite Ordinul Ministrului Mediului nr 552/2003 prin care este aprobată zonarea interioară a parcului instituindu-se zonă de conservare specială peste toate monumentele UNESCO din cadrul Parcul Natural Grădiştea Muncelului – Cioclovina
 În acelaşi an, 2003, Ministerul Agriculturii, Pădurilor, Apelor şi Mediului a aprobat, prin Ordin al ministrului, procedura de încredinţare a administrării ariilor naturale protejate, astfel ajungându-se la înfiinţarea Administraţiei Parcului Natural Grădiştea Muncelului – Cioclovina, structură aflată în subordinea Direcţiei Silvice Deva.
 În anul 2005 Ordinul 494 al Ministerului Agriculturii, Pădurilor, Apelor şi Mediului este modificat ordinul mai sus menţionat, însă structura administrării Parcului Natural Grădiştea Muncelului – Cioclovina nu este modificată.
 Prin OUG 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei si faunei sălbatice este reglementat şi descris regimul zonelor de protecţie integrală, astfel că prin alin. (4),(5), respectiv (6) a art. 22 din actul normativ menţionat se arată restricţiile cu privire la acest tip de zone, după cum urmează:
 (4) Zonele de protecţie integrală cuprind cele mai valoroase bunuri ale patrimoniului natural din interiorul ariilor naturale protejate.
 (5) În zonele prevăzute la alin. (4) sunt interzise:
 (6) Prin excepţie de la prevederile alin. (5), în zonele de protecţie integrală, în afara perimetrelor rezervaţiilor științifice cu regim strict de protecţie, se pot desfăşura următoarele activităţi:
• ştiinţifice şi educative;
• activităţi de ecoturism care nu necesită realizarea de construcţii-investiţii;
 luarea măsurilor necesare de armonizare legislativă (Ordonanţa nr. 47/2000 privind stabilirea unor măsuri de protecţie a monumentelor istorice care fac parte din Lista patrimoniului mondial, Legea nr. 564/2001 pentru aprobarea Ordonanţei nr. 47/2000 privind stabilirea unor măsuri de protecţie a monumentelor istorice care fac parte din Lista patrimoniului mondial, Legea nr. 422/2001 privind protejarea monumentelor istorice cu completările şi modificările ulterioare, Ordonanţa nr. 43/2000 privind protecţia patrimoniului arheologic şi declararea unor situri arheologice ca zone de interes naţional, cu modificările şi completările ulterioare cu întreaga legislaţie referitoare la înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Parcului Natural Grădiştea Muncelului – Cioclovina ).
Elaborarea unei propuneri (Hotărâre de Guvern) cu privire la scoaterea din zonele de protecţie integrală a terenurilor pe care se află monumentele istorice, mai exact a siturilor de pe Dealul Grădiştii, Feţele Albe, Costești-cetățuie, Blidaru, Piatra Roşie, şi darea acestor monumente spre administrare Consiliului Judeţean Hunedoara.

7. DOCUMENTAȚII TEHNICE ȘI LUCRĂRI DE CONSERVARE / RESTAURARE

Sarmizegetusa Regia –Studiu de fezabilitate S.C. ASAR 2003

8. STAREA DE CONSERVARE A MONUMENTELOR
– risc major, fără a fi păzite și amenințate de agresiunea factorilor naturali și umani.

9. INVESTIȚII, DEZVOLTARE TURISTICĂ

La Costești și la Piatra Roșie exista două centre de informare turistică, care încă nu sunt funcționale.
10. RESURSE FINANCIARE - imposibilitatea practicării unei gestiuni coerente, precum și a existentei unui plan de management, așa cum o cere UNESCO, din cauza lipsei unui administrator legal. Imposibilitatea alocării de bani publici sau europeni, din același motiv.
11. SEMNALIZAREA MONUMENTELOR
Peste tot există semnalizare dublă, adică semnalizarea monumentelor UNESCO, dar și semnalizarea din partea Parcului Natural Cioclovina- Grădiștea Muncelului.
12. VIZITATORI – Sarmizegetusa Regia- 10.000 pe an, celelalte cetăți au cate 5.000 de vizitatori de an , din nefericire datele sunt cu totul aproximative, in lipsa unor statistici oficiale.
13. PUBLICAȚII, STUDII ȘTIINȚIFICE

Există rapoartele de cercetare arheologică anuale, unde sunt publicate datele sintetice din campania anuală, vezi Cronica Cercetărilor Arheologice, 2012, editată de INP, precum și edițiile anterioare editate CIMEC.
De asemenea, in anul 2007, a fost publicat un album cu privire la toate monumentele UNESCO din România, incluzând și Cetățile dacice din Munții Orăștiei, editor INMI
Ghid Album despre Cetățile dacice din Munții Orăștiei, autori Adriana și Eugen Pescaru.
14. FESTIVALURI, DEZBATERI, SIMPOZIOANE
Muzeul Civilizaței dacice și Romane.
Consiliul Județean Hunedoara și Muzeul Civilizației Dacice și Romane Deva organizează anual Sesiunea anuală de comunicări științifice a Muzeului.
La Sarmizegetusa Regia - se organizează în septembrie festivalul Dac - Fest în comuna Costești de către Fundația Terra Dacica Aeterna, aflat deja la a treia ediție.
De asemenea, la Sarmizegetusa Regia se organizează Ziua Porților Deschise – 20 august în fiecare an.
De asemenea, se organizează o manifestare care se intitulează Istorie/Natură/Cultură – organizată de Consiliul Județean în colaborare cu Consiliul Local.
La Muzeul din Orăștie exista expoziția temporară intitulată Cetățile dacilor.Muzeul Civilizaţiei Dacice şi Romane Deva în colaborare cu Consiliul Judeţean Hunedoara, Muzeul "Castelul Corvinilor" Hunedoara, Muzeul de Istorie Sighişoara şi Universitatea Creştină "Dimitrie Cantemir" – Facultatea de Istorie Bucureşti organizează expoziţia temporară Artă şi meşteşug în Epoca Regatului Dac. Artefacte din os şi corn.
Evenimentul expoziţional a prezentat ceramica dacică, de această dată piesele, originale şi replici, prezente în expoziţie sunt cele din os şi corn.

Pensiuni

La Căpâlna exista o pensiune chiar lângă DN, care este dată in folosință, dar unde nu exista nici un fel de informații despre cetatea de la Căpâlna. Există o semnalizare veche a cetății din Drumul național, și una noua pusă de MDRT. La Costești – există mai multe pensiuni, Popasul Dacilor, Kotiso, La Istrate, Blidaru, etc.
La Piatra Roșie, există o locuință, care, fără a fi pensiune, poate oferi cazare.


15. DEZVOLTAREA MESERIILOR TRADIȚIONALEnu am avut informații cu privire la astfel de preocupări.

 

Concluzii


Legislația recentă cu privire la Monumentele UNESCO prin HG. 1268-2010 privind aprobarea Programului de protecţie şi gestiune a monumentelor istorice înscrise în Lista patrimoniului mondial UNESCO, publicată în Monitorul Oficial nr. 11 din 5 ianuarie 2011, prevede constituirea unor Comitete de Organizare, care să-și impartă atribuții clare în privința planurilor de management necesare pentru gestionarea Monumentelor UNESCO. Pentru cetățile dacice din Munții Orăștiei, aceste Comitete au fost create de către Consiliul Județean (Alba şi Hunedoara), însă nu a fost numit coordonatorul monumentului, (Hunedoara) din cauza regimului juridic încă neclar.
Conform acestui HG , Art. 8 , se prevede:
(1) Gestionarea monumentelor se va realiza prin implementarea unui sistem de management care va avea drept obiectiv principal protecţia monumentelor în integritatea şi totalitatea lor, în concordanţă cu legislaţia României şi cu ghidul operaţional UNESCO.
(2) Sistemul de management se va baza pe:
a) adoptarea unui protocol încheiat între autorităţile publice locale, judeţene, centrale, comunitatea locală, cu precizarea responsabilităţilor fiecărei părţi;
b) adoptarea unui plan de acţiuni care să cuprindă acţiunile, instituţiile responsabile, obligaţiile, termenele de realizare şi fondurile alocate.

 

[1] Aceste date ne-au fost furnizate de Cristina Bodo, cercetător la Muzeul Civilizaţiei Dacice şi Romane, Deva

 

 

 

Institutul Național al Patrimoniului [INP] este o instituție publică de importanță națională, cu personalitate juridică, aflată în subordinea Ministerului Culturii (cf. HG. nr. 593/2011).

Patrimoniu imaterial

Lucrări de restaurare finalizate