SHARE

Utile

Institutul Național al Patrimoniului va recepționa lucrările efectuate în județul Maramureș la obiectivele: Biserica „Sf. Arhangheli Mihail și Gavril”, Biserica de lemn „Nașterea Maicii Domnului” și Biserica de lemn „Cuvioasa Paraschiva”


Vineri, 27 Septembrie, în județul Maramureș, vor avea loc trei recepții la finalizarea garanției , la obiectivele : Biserica „Sf. Arhangheli Mihail și Gavril”, sat Copalnic, Biserica de lemn „Nașterea Maicii Domnului”, sat Lăschia și Biserica de lemn „Cuvioasa Paraschiva”, sat Valea Stejarului.
Începând cu ora 15:00 va avea loc o conferință de presă în cadrul primăriei Sighetul Marmației.
La evenimente vor fi prezenți dl. Alexandru MURARU, Director General al Institutului Național al Patrimoniului, dl. Anton ROHIAN, Prefect, Prefectura Județului Maramureș, reprezentanți ai INP, autorități locale precum și membri ai societăților care au proiectat și realizat lucrările de reabilitare.
În vederea finalizării lucrărilor, Institutul Național al Patrimoniului a alocat fonduri în cuantum de 1.335.122,49 lei pentru “Biserica „Sf. Arhangheli Mihail și Gavril”, 644.597,15 lei pentru Biserica de lemn „Nasterea Maicii Domnului”, 360.252,90 pentru Biserica de lemn „Cuvioasa Paraschiva”.

“Maramureș este unul dintre cele mai bine finanțate județe, în Programul Național de Restaurare, având în vedere cele aproximativ 600 de monumente istorice dintre care opt biserici monument aflate în patrimoniul mondial- UNESCO. În momentul de față, Institutul Național al Patrimoniului finanțează, prin Programul Național de Restaurare, opt obiective aflate în județ: Biserica de Lemn Sf. Nicolae (a Bulenilor), comuna Săliştea de Sus, Biserica de Lemn Sf. Nicolae (a Nistoreştilor) , comuna Săliştea de Sus, Biserica de Lemn Sf. Arhangheli Mihail şi Gavril Rozavlea, Biserica de lemn Sf. Arhangheli Mihail şi Gavril, Şurdeşti, Biserica de Lemn Cuvioasa Paraschiva, Botiza, Biserica de Lemn Cuvioasa Paraschiva, Poienile Izei, Biserica de Lemn Ucraineană Schimbarea la Față, Ruinele Bisericii Cuvioasa Paraschiva, sat Berinţa. Aceste proiecte reprezintă un act de înțelegere a valorilor culturale și de promovare a patrimoniului național” a declarat Alexandru MURARU, Director General al Institutului Național al Patrimoniului.

Informații de background INP
Institutul Național al Patrimoniului este o instituție publică de importanță națională, cu personalitate juridică, aflată în subordinea Ministerului Culturii. INP este condus de un director general, care este și președintele consiliului de administrație și care coordonează întreaga activitate a instituției. INP gestionează fondurile destinate cercetării, expertizării și executării lucrărilor de consolidare-restaurare și punere în valoare a monumentelor istorice, prin Programul Național de Restaurare a Monumentelor Istorice. De asemenea, INP finanțează, prin acordarea de credite, obținute din timbrul monumentelor istorice, reabilitarea unor monumente de patrimoniu. Instituția are numeroase atribuții în privința protejării și promovării monumentelor istorice naționale și a celor incluse în Lista Patrimoniului Mondial, fiind în acest sens și punctul de contact național UNESCO. INP elaborează dosarele pentru monumentele istorice propuse pentru a fi incluse în Lista Patrimoniului Mondial. În același timp, dezvoltă programe și proiecte naționale și europene în domeniul patrimoniului, administrează fondul documentar al monumentelor istorice și editează numeroase lucrări și publicații periodice în domeniu.
INP realizează și pune în valoare baza națională de date pentru patrimoniul arheologic, patrimoniul cultural mobil, patrimoniul cultural imaterial și resursele informaționale asociate. Elaborează si actualizează periodic Lista monumentelor istorice din România.
Prima instituție care a avut ca obiect evidența și cercetarea monumentelor istorice a apărut în România în 1892, iar ulterior aceasta și-a schimbat denumirea, structura și arhitectura instituțională în numeroase rânduri, mai ales în perioada regimului comunist și după 1989. De-a lungul timpului, aceasta a avut ca președinți personalități marcante de talia lui Nicolae Iorga (1923-1940).

Joi, 26 Septembrie, în județul Bistrița-Năsăud, vor avea loc doua recepții la terminarea lucrărilor, la obiectivele „Biserica Reformată”, sat Reteag, comuna Petru Rareș și Biserica din lemn „Sf. Cuvioasa Parascheva”, sat Țigău, comuna Lechința.
Începând cu ora 9, va avea loc o conferință de presă în cadrul Prefecturii județului Bistrița-Năsăud, susținută de Alexandru MURARU, Director General al INP.

La evenimente vor fi prezenți dl. Alexandru MURARU, Director General al Institutului Național al Patrimoniului, IPS Andrei, Mitropolitul Clujului, Maramureșului și Sălajului, dl. Dorin DOBRA, Senator, dl. Ovidiu FRENȚ, Subprefect, Prefectura Județului Bistrița-Năsăud, reprezentanți ai INP, autorități locale precum și membri ai societăților care au proiectat și realizat lucrările de reabilitare.

Proiectul de consolidare-restaurare al obiectivelor, monumente istorice, început în 2011-2012, este finalizat după un efort considerabil.

Până la finalizarea lucrarilor, Institutul Național al Patrimoniului a alocat fonduri în cuantum de 819,738.00 lei, pentru Biserica Reformată, în vederea refacerii zidurilor, pardoselilor, tencuieli, hidroizolare a fundațiilor. Biserica din lemn „Sf. Cuvioasa Parascheva” a primit fonduri în valoare de 867,849.95 lei pentru lucrările efectuate pe parcursul anilor 2012 și 2013, anume: rigidizarea întregului ansamblu structural, executarea lucrărilor de subzidire la fundaţii, recondiționare și revizuire a întregii structuri.

„Bistrița-Năsăud este unul dintre cele mai importante județe din România, având în vedere cele aproximativ 800 de monumente istorice. Acestea au transformat Bistrița-Năsăud într-un județ al pelerinajului, într-un spațiu cultural aparte. Procesul de restaurare a însemnat atât
un efort considerabil din partea Institutului Național al Patrimoniului cât și un gest de apreciere față de comunitatea locală din Bistrița.
Cu această ocazie, anunțăm deschiderea a trei noi șantiere, în vederea restaurării obiectivelor: Ansamblul Bisericii Evanghelice, comuna Budacu de Jos, Biserica Ortodoxă „Sf. Mare Mucenic Dimitrie, Izvorâtorul de Mir”, comuna Cetate și Biserica de lemn „Sf. Proroc Ilie”, comuna Cetate.
Ne dorim să sprijinim atât patrimoniul național cât și patrimoniul construit, având în vedere potențialul cultural al județului.” a declarat Alexandru MURARU, Director General al Institutului National al Patrimoniului.

Informații de background INP
Institutul Național al Patrimoniului este o instituție publică de importanță națională, cu personalitate juridică, aflată în subordinea Ministerului Culturii. INP este condus de un director general, care este și președintele consiliului de administrație și care coordonează întreaga activitate a instituției. INP gestionează fondurile destinate cercetării, expertizării și executării lucrărilor de consolidare-restaurare și punere în valoare a monumentelor istorice, prin Programul Național de Restaurare a Monumentelor Istorice. De asemenea, INP finanțează, prin acordarea de credite, obținute din timbrul monumentelor istorice, reabilitarea unor monumente de patrimoniu. Instituția are numeroase atribuții în privința protejării și promovării monumentelor istorice naționale și a celor incluse în Lista Patrimoniului Mondial, fiind în acest sens și punctul de contact național UNESCO. INP elaborează dosarele pentru monumentele istorice propuse pentru a fi incluse în Lista Patrimoniului Mondial. În același timp, dezvoltă programe și proiecte naționale și europene în domeniul patrimoniului, administrează fondul documentar al monumentelor istorice și editează numeroase lucrări și publicații periodice în domeniu.
INP realizează și pune în valoare baza națională de date pentru patrimoniul arheologic, patrimoniul cultural mobil, patrimoniul cultural imaterial și resursele informaționale asociate. Elaborează si actualizează periodic Lista monumentelor istorice din România.
Prima instituție care a avut ca obiect evidența și cercetarea monumentelor istorice a apărut în România în 1892, iar ulterior aceasta și-a schimbat denumirea, structura și arhitectura instituțională în numeroase rânduri, mai ales în perioada regimului comunist și după 1989. De-a lungul timpului, aceasta a avut ca președinți personalități marcante de talia lui Nicolae Iorga (1923-1940).

Începând cu anul 1992, şi în România, Zilele Europene ale Patrimoniului oferă participanţilor ocazia să descopere atât monumente istorice protejate de valoare recunoscută, cât şi situri arheologice sau zone mai puţin cunoscute şi acesibile publicului larg.

Tema sub care se vor desfăşura evenimentele culturale din Zilele Europene ale Patrimoniului. în România se intitulează “Patrimoniul cultural – oglindă a pomiculturii şi viticulturii” şi îşi propune să evidenţieze legătura cetăţenilor cu monumentele istorice şi identitatea culturală specifice comunităţii lor, să ofere posibilitatea iniţierii şi organizării unui evantai de evenimente relevante, care să ilustreze activitatea de conservare a patrimoniului cultural (material mobil/imobil sau imaterial), să pună în valoare îndeletnicirile şi produsele tradiţionale din localitate, beneficiile aduse de acestea ca resurse de dezvoltare economică locală.

Activităţile de cultivare şi prelucrare a fructelor şi a strugurilor au constituit, de-a lungul istoriei, ocupaţii importante ale oamenilor, dar şi un izvor de inspiraţie pentru creaţiile literar – artistice, elemente identitare pentru mediul în care trăiau. Aşa după cum menționa Anton Maria del Chiaro (memorialist italian, secretar pentru limbile italiană şi latină al lui Constantin Brâncoveanu şi al succesorilor acestuia, Ştefan Cantacuzino şi Nicolae Mavrocordat), cea mai mare parte a Transilvaniei se îndestula din Valahia cu cele mai bune vinuri albe şi roşii, cu gust delicat şi sănătos pentru stomac. Ca băuturi erau menționate vinul, miedul, berea, rachiul, braga şi altele.

În acest context, Consiliul Judeţean Ialomiţa, Muzeul Judeţean Ialomiţa și Institutul Național al Patrimoniului din București în parteneriat cu Muzeul Național al Agriculturii și Biblioteca Județeană „Ștefan Bănulescu, organizează cu prilejul Zilelor Europene ale Patrimoniului, la Orașul de Floci, în data de 21 septembrie 2013, de la ora 11,00 o manifestare culturală la care sunt invitaţi să participe toţi iubitorii sitului arheologic de la orasul naşterii lui Mihai Viteazul, unde vor fi prezentate principalele descoperiri din campania arheologică a anului 2013, precum și o expoziţie cu recipiente de păstrat vin descoperite aici.

De asemenea, toti cei care sunt iubitori ai acestui loc sunt invitaţi să participe la lansarea proiectului de înfiinţare a Asociaţiei Culturale “Prietenii Oraşului de Floci”, care se va constitui în perioada imediat următoare, pentru a asigura coerenţa acţiunilor de punere în valoare, la nivel regional, naţional şi internaţional, a patrimoniului cultural-istoric din singurul sit arheologic de tip urban, medieval din Europa peste care n-au mai fost urme de locuire după distrugerea sa.

Înscrierea pentru participarea la manifestarea culturală organizată se poate face la adresele de e-mail: Această adresă de email este protejată de spambots. Trebuie să aveți JavaScript activat ca să o puteți vedea.Această adresă de email este protejată de spambots. Trebuie să aveți JavaScript activat ca să o puteți vedea.şi Această adresă de email este protejată de spambots. Trebuie să aveți JavaScript activat ca să o puteți vedea.Această adresă de email este protejată de spambots. Trebuie să aveți JavaScript activat ca să o puteți vedea..

Se asigură transportul cu autocar, în limita a 40 de locuri.

Institutul Național al Patrimoniului alături de Fundația Konrad Adenauer și Primăria municipiului Râmnicu Sărat, participă, în perioada 12-15 septembrie 2013, în cadrul unui workshop internațional organizat de Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului și Memoria Exilului Românesc.

În acest context vor fi stabilite principalele direcții de acțiune pentru transformarea fostei închisori de la Râmnicu Sărat, unul din cele mai dure puncte ale represiunii comuniste, în Memorial al Victimelor Comunismului.

Evenimentul va fi deschis oficial cu o conferință de presă care va avea loc vineri, 13 septembrie, orele 11.00, în incinta fostului penitenciar Râmnicu Sărat.

În premieră, vom anunța la Râmnicu Sărat demararea unei politici publice și a unei campanii naționale aferente transformării unui număr de număr de foste închisori comuniste și lagăre sau colonii de muncă în muzee memoriale ale victimelor comunismului. Este inadmisibil că România nu are până acum un asemenea circuit memorial, amenajat în memoria celor care și-au pierdut ani grei sau chiar viața în aceste spații ale terorii. Deja, INP finanțează restaurarea Memorialului Fortul 13 Jilava. În anii următori, sperăm ca alte câteva foste închisori sau spații să aibă aceeași soartă. La acest proiect, vom lucra în lunile următoare cu cercetători, istorici, specialiști ai INP și din Ministerul Culturii pentru a întocmi o evidentă clară și să vedem ce trebuie să facem pentru fiecare – clasare a respectivului obiectiv, includere în Programul Național de Restaurare, proiectare etc.” a declarat Alexandru MURARU, directorul general al Institutului Național al Patrimoniului.

Workshop-ul va reuni specialişti şi experţi din România şi din străinătate în domeniul restaurărilor de monumente și al represiunii comuniste, care vor identifica cele mai creative şi eficiente soluţii pentru realizarea proiectului, a cărui finalizare este estimată pentru anul 2016. Acesta este primul workshop internațional organizat vreodată în România cu scopul identificării unor soluții în vederea transformării unui fost spațiu de detenție în Memorial al Victimelor Comunismului.

Printre invitaţii speciali aşteptaţi la eveniment se numără domnul Daniel Barbu, Ministrul Culturii, domnul Alexandru Muraru, Director General al Institutului Național al Patrimoniului domnul Andrei Muraru, Preşedinte executiv IICCMER, domnul Sven-Joachim Irmer, directorul Fundației Konrad Adenauer România și Republica Moldova, domnul Viorel Holban, primarul municipiului Râmnicu Sărat și doamnele Rodica și Flavia Coposu, surorile seniorului Corneliu Coposu.

Despre proiectul Memorial Râmnicu Sărat

Prin proiectul Memorialul Râmnicu Sărat, IICCMER și-a propus transformarea unui fost spațiu concentraționar într-unul al reflecției asupra naturii criminale a comunismului. Astfel, după finalizarea lucrărilor de reabilitare şi de amenajare muzeală, estimată pentru 2016, Memorialul Râmnicu Sărat va reprezenta un punct focal pentru proiecte culturale, documentare și turistice și va găzdui vizitele a numeroase personalități din viața publică românească și internațională.

În iunie 2007, Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului în România (devenit ulterior IICMER) a preluat în administrare fosta închisoare de la Râmnicu Sărat cu scopul de a organiza un Memorial al Victimelor Comunismului. În ultimii ani, IICCMER a demarat o serie de acțiuni menite să sensibilizeze factorii decizionali, să informeze publicul larg asupra imensului capital memorial al acestui loc, dar și să obțină soluții viabile de valorificare muzeală. Printre acțiunile întreprinse în acest sens se numără şi realizarea unei expoziții și a unui website, ambele destinate închisorii de la Râmnicu Sărat, organizarea unor conferințe cu tematică specifică, dar și a unui concurs de proiecte destinat tinerilor arhitecți.

În decembrie 2012, pentru prima dată în ultimii 23 de ani, Guvernul şi-a asumat, prin Programul de guvernare pentru 2013-2016, organizarea unui spațiu muzeal distinct care să ilustreze inclusiv amprenta represivă a regimului comunist. Tot în decembrie 2012, IICCMER a reușit, cu sprijinul Secretariatului General al Guvernului și al altor factori guvernamentali, achiziționarea ultimei suprafețe de teren care să permită demararea proiectului, pas decisiv pentru transformarea închisorii de la Râmnicu Sărat în Memorial. Recent, Guvernul a acordat Institutului fondurile necesare pentru realizarea studiilor tehnice în vederea restaurării imobilului.

Istoric INP

Institutul Național al Patrimoniului este o instituție publică de importanță națională, cu personalitate juridică, aflată în subordinea Ministerului Culturii. INP este condus de un director general, care este și președintele consiliului de administrație și care coordonează întreaga activitate a instituției. INP gestionează fondurile destinate cercetării, expertizării și executării lucrărilor de consolidare-restaurare și punere în valoare a monumentelor istorice, prin Programul Național de Restaurare a Monumentelor Istorice. De asemenea, INP finanțează, prin acordarea de credite, obținute din timbrul monumentelor istorice, reabilitarea unor monumente de patrimoniu. Instituția are numeroase atribuții în privința protejării și promovării monumentelor istorice naționale și a celor incluse în Lista Patrimoniului Mondial, fiind în acest sens și punctul de contact național UNESCO. INP elaborează dosarele pentru monumentele istorice propuse pentru a fi incluse în Lista Patrimoniului Mondial. În același timp, dezvoltă programe și proiecte naționale și europene în domeniul patrimoniului, administrează fondul documentar al monumentelor istorice și editează numeroase lucrări și publicații periodice în domeniu.

INP realizează și pune în valoare baza națională de date pentru patrimoniul arheologic, patrimoniul cultural mobil, patrimoniul cultural imaterial și resursele informaționale asociate. Elaborează si actualizează periodic Lista monumentelor istorice din România.

             Prima instituție care a avut ca obiect evidența și cercetarea monumentelor istorice a apărut în România în 1892, iar ulterior aceasta și-a schimbat denumirea, structura și arhitectura instituțională în numeroase rânduri, mai ales în perioada regimului comunist și după 1989. De-a lungul timpului, aceasta a avut ca președinți personalități marcante de talia lui Nicolae Iorga (1923-1940).

Astăzi, constructorii vor demara lucrările de reabilitare ale unuia dintre cele mai valoroase și mai importante monumente din România, “Poarta Sărutului” de la Tg. Jiu, opera marelui sculptor, Constantin Brâncuși. Institutul Național al Patrimoniului este organismul care finanțează lucrările de restaurare/conservare pentru componenta artistică și piatră a Porții Sărutului de la Tg. Jiu.

Monumentul emblematic face parte din Ansamblul Monumental „Calea Eroilor”, obiectiv care va fi înscris in Lista Patrimoniului Mondial UNESCO, începând cu anul 2015.

În vederea realizării proiectului de restaurare și conservare, Institutul Național al Patrimoniului a alocat fonduri în valoare de 371.656,44 lei. Astfel, operațiunile executate la „Poarta Sărutului” includ: înlocuirea tablei de plumb existentă, aplicarea unei izolații bituminoase, curățarea pietrei, biocidare și hidrofugare.

Procesul de restaurare este estimat pentru finalizare între 5 și 10 octombrie a.c..

„Reabilitarea «Porții Sărutului» reprezintă unul dintre cele mai importante obiective ale Institutului Național al Patrimoniului din acest an. Interesul primordial în restaurare este de a pune în valoare această capodoperă a artei contemporane universale și de a contribui astfel la creșterea calității operei. Mai mult, restaurarea «Porții Sărutului» va cântări mult, ca investiție, în evaluarea dosarului pentru UNESCO. Pentru Tg. Jiu și comunitatea locală această lucrare va aduce beneficii materiale și simbolice, mai ales că întregul ansamblu al lui Brâncuși reprezintă un centru de atracție turistică” a declarat Alexandru MURARU, director general al Institutului Național al Patrimoniului.

De asemenea, INP este instituția abilitată să realizeze întregul dosar pentru înscrierea Ansamblul Monumental „Calea Eroilor” de la Tg. Jiu în lista Patrimoniului Mondial UNESCO. Un grup alcătuit din arhitecți/urbaniști, istorici de artă și arheologi ai INP, împreună cu Ministerul Culturii și cu autoritățile locale din Gorj au întreprins în ultimele luni proceduri și acțiuni complexe pentru ca dosarul complet să ajungă la UNESCO. Includerea operei lui Brâncuși de la Târgu Jiu în patrimoniul mondial UNESCO este un proces la capătul căruia România va promova un nou ansamblu de valoare culturală universală și va aduce un binemeritat tribut marelui artist

Scurt Istoric –Ansamblul Brâncuși, Târgu Jiu

Ansamblul monumental „Calea Eroilor” din Targu Jiu este un omagiu adus eroilor căzuți in timpul primului război mondial. Brâncuși a fost solicitat în 1935 sa construiască un monument comemorativ in memoria eroilor gorjeni. Acesta propune ridicarea unei coloane compusă din 17 module. Mai târziu, adaugă o poarta monumentala, apoi o masa si un grup de scaune.

Ansamblul monumental „Calea Eroilor” este o materializare a ancestralei tradiții romanești legata de cultul mortilor, sublimand mai toate obiceiurile legate de Marea Trecere. Ansamblul incepe pe malul Jiului - apa curgatoare, simbol al calatoriei fara intoarcere, dar si linie a frontului - loc al jertfei eroilor.

Masa Tacerii aminteste de mesele destinate mortilor neplecati sau celor veniti „lazile mari. Scaunele asezate la mare distanta sunt parca facute pentru umbrele tacute ale celor ce nu mai sunt. Poarta Sarutului este descrisa de Brancusi insusi ca o trecere catre „lumea de dincolo”.

           Coloana fara Sfarsit este un cantec etern care ne duce cu sine in infinit, o scara catre cer.

           Ansamblul Constantin Brancusi cinsteste moartea eroica, dar in acelasi timp aduce un elogiu vietii nepieritoare.

Axa „Calea Eroilor” are o lungime de circa 1.8 km. Aceasta a fost realizată in 1937-1938 cu fonduri alocate de Liga Natională a Femeilor Romane din Gorj, condusa de Arethia Tatarescu, sotia primului – ministru liberal Gheorghe Tatarescu.

Istoric INP

Institutul Național al Patrimoniului este o instituție publică de importanță națională, cu personalitate juridică, aflată în subordinea Ministerului Culturii. INP este condus de un director general, care este și președintele consiliului de administrație și care coordonează întreaga activitate a instituției. INP gestionează fondurile destinate cercetării, expertizării și executării lucrărilor de consolidare-restaurare și punere în valoare a monumentelor istorice, prin Programul Național de Restaurare a Monumentelor Istorice. De asemenea, INP finanțează, prin acordarea de credite, obținute din timbrul monumentelor istorice, reabilitarea unor monumente de patrimoniu. Instituția are numeroase atribuții în privința protejării și promovării monumentelor istorice naționale și a celor incluse în Lista Patrimoniului Mondial, fiind în acest sens și punctul de contact național UNESCO. INP elaborează dosarele pentru monumentele istorice propuse pentru a fi incluse în Lista Patrimoniului Mondial. În același timp, dezvoltă programe și proiecte naționale și europene în domeniul patrimoniului, administrează fondul documentar al monumentelor istorice și editează numeroase lucrări și publicații periodice în domeniu.

INP realizează și pune în valoare baza națională de date pentru patrimoniul arheologic, patrimoniul cultural mobil, patrimoniul cultural imaterial și resursele informaționale asociate. Elaborează si actualizează periodic Lista monumentelor istorice din România.

             Prima instituție care a avut ca obiect evidența și cercetarea monumentelor istorice a apărut în România în 1892, iar ulterior aceasta și-a schimbat denumirea, structura și arhitectura instituțională în numeroase rânduri, mai ales în perioada regimului comunist și după 1989. De-a lungul timpului, aceasta a avut ca președinți personalități marcante de talia lui Nicolae Iorga (1923-1940).

Institutul Național al Patrimoniului a primit cu profund regret și tristețe vestea decesului istoricului, curatorului și fotografului Mihai OROVEANU, directorul Muzeului National de Arta Contemporana (MNAC) din Capitala, încetat din viață sâmbătă, 31 august 2013.

O serie de evenimente cultural-artistice importante urmau să fie organizate de Institutul Național al Patrimoniului alături de Muzeul Național de Artă Contemporană. În memoria artistului, unul dintre evenimentele anuale ale Institutului va purta numele Mihai OROVEANU.

Directorul General al Institutului National al Patrimoniului, dl. Alexandru Muraru, transmite sincere condoleanțe familiei îndoliate și își exprimă profunda compasiune pentru această grea pierdere.

“Mihai OROVEANU a fost unul dintre cei mai mari creatori de școală culturală din ultimii 20 de ani. A fost un om excepțional, un deschizător de drumuri pentru cei tineri, un adevărat magistru al artei contemporane. Muzeul, pe care el însuși l-a creat, a fost o instituție cheie a peisajului instituțional cultural românesc. Mihai Oroveanu a fost un om cald, iubit de cei din jur și va rămâne un etalon pentru modul în care trebuie condusă o instituție de cultură cu vocație europeană și universală. Moartea lui Mihai Oroveanu va lăsa un gol imens în creația artistică și în viața culturală autohtonă. Amintirea sa trebuie să rămână veșnică”

Dumnezeu să-l odihnească în pace!

Joi, 19 Septembrie, în localitatea Strehaia, județul Mehedinți, va avea loc o recepție unde vor fi prezenți dl. Alexandru MURARU, Director General al Institutului Național al Patrimoniului, dl. Tudor CHIUARIU, Senator, dl. Nicolae DRĂGHIEA, Prefect, Prefectura Județului Mehedinți, reprezentanți ai INP, autorități locale precum și membri ai societăților care au proiectat și realizat lucrările de reabilitare.

Recepția va fi urmată de o conferință de presă, în cadrul Prefecturii Județului Mehedinți, începând cu ora 14.

Aflat sub supervizarea Ministerului Culturii și a Institutului Național al Patrimoniului, proiectul de consolidare-restaurare, început în 2007, este finalizat după un efort considerabil de cercetare arheologică, reconstituire și construcție.

                Până la finalizarea Mânăstirii, Institutul Național al Patrimoniului a alocat fonduri în cuantum de aproximativ 2.000.000 lei, în vederea refacerii zidurilor, tencuielilor, executării lucrărilor de consolidare și completare a zonelor dispărute.

         „Institutul Național al Patrimoniului finanțează, în momentul de față, trei obiective aflate în județul Mehedinți: Mânăstirea Gura Motrului, Schitul Topolnița, Castrul Roman de la Hinova. Începând cu anul 2014 vom mări cu 100% numărul de obiective înscrise în Programul Național de Restaurare. Vom decide în aceste zile care vor fi celelalte trei monumente istorice care urmează a fi incluse în PNR. Ne dorim să sprijinim atât patrimoniul național cât și patrimoniul construit, având în vedere potențialul cultural al județului, cu peste 600 de monumente istorice , a declarat Alexandru MURARU, Director General al Institutului Național al Patrimoniului.

Bucureşti, 7 Iunie 2013

COMUNICAT DE PRESĂ

 

 

Minstrul Culturii, domnul Daniel BARBU, împreună cu domnul Alexandru MURARU, Director General al Institutului Naţional al Patrimoniului, vor participa sâmbăta, începand cu ora 15:00 la inspectarea şantierului de reabilitare al Catedralei Mitropolitane din Iasi.

In cadrul evenimentului vor fi prezenţi, de asemenea, ÎPS TEOFAN, Mitropolitul Moldovei si Bucovinei, domnul Cristian ADOMNIŢEI, Preşedintele Consiliului Judeţean Iasi, oficiali ai Ministerului Culturii, constructori etc.

Scopul vizitei îl reprezintă inspectarea zonelor reabilitate precum şi cele care vor intra în amenajare, odată cu demararea proiectului prin fonduri europene.

Institutul National al Patrimoniului gestionează fondurile alocate de Ministerul Culturii in Programul Naţional de Restaurare si supervizează lucrarile in execuţie.

Obiectivul "Catedrala Mitropolitană Întâmpinarea Domnului" este cuprins în Programul Naţional de Restaurare înca din 1999. Astfel, structura a fost consolidată prin piloni din beton armat, lucrări de suprastructură, tencuieli, zidărie de epocă. De asemenea, în ultimii ani, s-au realizat ample lucrări la structură, atât pe verticală, cât şi pe orizontală.

În perioada 2002-2009, obiectivul istoric Catedrala Mitropolitană Iaşi a beneficiat de finanţare din Partea Inspectoratului de Stat în Construcţii, pentru lucrări de consolidare în valoare totală de 15.689.353,02 lei iar în anul 2009 de finanţare prin Programul Pilot Timbru- cu fonduri extrabugetare din taxa de timbru a monumentelor istorice, program gestionat de Institutul National al Patrimoniului, în valoare totală de 799.993,06 lei.
Pentru anul 2013 Institutul Naţional al patrimoniului a decis să aloce suma de 1.400.000,00 lei în vederea reabilitarii atât a infrastructurii cat si a suprastructurii.
Pe lângă acest obiectiv, la Iaşi vor veni alte zeci de miliarde pentru cel puţin 10 monumente istorice de însemnătate. Printre acestea, Palatul Culturii va primi aproape 5 miliarde în vederea finalizării sistemului de drenuri, la Sinagoga Mare se vor relua lucrările de consolidare, iar - pentru prima dată - două obiective universitare (didactice şi de cercetare) vor intra în finanţare: corpul E (Casa Canano) şi Observatorul Astronomic, ambele aparţinând Universităţii "Alexandru Ioan Cuza".

"Am reuşit să măresc semnificativ finanţarea pentru Catedrala Mitropolitană. De la 2 miliarde, vom ajunge la 14 miliarde. Este o sumă foarte importantă, bani care vor ajuta şi mai mult la accelerarea lucrărilor.
Pentru mine, Catedrala Mitropolitană este un obiectiv strategic, pentru că el va cântări mult în competiţia Iaşului privind statutul de capitală culturală europeană 2021.
Îmi doresc enorm ca Iaşul să obţină acest titlu prestigios, care va deschide oraşul pentru totdeauna către turismul cultural european.
Prezenţa ministrului Culturii, a dlui Daniel BARBU, este un act de susţinere imensă care aduce beneficii de imagine comunităţii şi ptrimoniului local"
a declarat Alexandru MURARU, director general al Institutului Naţional al Patrimoniului.




Informaţii de background

Institutul Naţional al Patrimoniului este o instituţie publică de importanţă naţională, cu personalitate juridică, aflată în subordinea Ministerului Culturii. INP este condus de un director general, care este şi preşedintele consiliului de administraţie şi care coordonează întreaga activitate a instituţiei. INP gestionează fondurile destinate cercetării, expertizării şi executării lucrărilor de consolidare-restaurare şi punere în valoare a monumentelor istorice, prin Programul Naţional de Restaurare a Monumentelor Istorice. De asemenea, INP finanţează, prin acordarea de credite, obţinute din timbrul monumentelor istorice, reabilitarea unor monumente de patrimoniu. Instituţia are numeroase atribuţii în privinţa protejării şi promovării monumentelor istorice naţionale şi a celor incluse în Lista Patrimoniului Mondial, fiind în acest sens şi punctul de contact naţional UNESCO. INP elaborează dosarele pentru monumentele istorice propuse pentru a fi incluse în Lista Patrimoniului Mondial. În acelaşi timp, dezvoltă programe şi proiecte naţionale şi europene în domeniul patrimoniului, administrează fondul documentar al monumentelor istorice şi editează numeroase lucrări şi publicaţii periodice în domeniu.
INP realizează şi pune în valoare baza naţională de date pentru patrimoniul arheologic, patrimoniul cultural mobil, patrimoniul cultural imaterial şi resursele informaţionale asociate. Elaborează si actualizează periodic Lista monumentelor istorice din România.
Prima instituţie care a avut ca obiect evidenţa şi cercetarea monumentelor istorice a apărut în România în 1892, iar ulterior aceasta şi-a schimbat denumirea, structura şi arhitectura instituţională în numeroase rânduri, mai ales în perioada regimului comunist şi după 1989. De-a lungul timpului, aceasta a avut ca preşedinţi personalităţi marcante de talia lui Nicolae Iorga (1923-1940), N. Ghika-Budeşti, Ştefan Balş, Arthur Verona, Horia Teodoru ş.a.


 

Vineri, 31 mai 2013, începând cu ora 11, la Sulina, va avea loc recepţia lucrărilor de restaurare executate la Biserica Catolică Sfântul Nicolae din localitate. În cadrul acţiunii vor fi prezenţi domnul Daniel BARBU, Ministrul Culturii, domnul Alexandru MURARU, Director General al INP, reprezentanţi ai INP, reprezentanţi ai autorităţilor locale, precum şi membri ai societăţilor care au proiectat şi realizat lucrările de reabilitare.


Începând cu anul 2009, Institutul Naţional al Patrimoniului a alocat fonduri în valoare de 3.385.038,53 lei, în vederea consolidării infrastructurii bisericii.
Astfel, în decursul a patru ani s-a reuşit refacerea tencuielilor, protejarea pereţilor, refacerea balconului de la casa parohială, dezafectarea clădirilor parazitare, realizarea pardoselilor, treptelor şi a trotuarelor, din dale de piatră, refacerea vitraliilor, precum şi multe alte lucrări de reabilitare.
“Realizarea acestui proiect reprezintă un gest de solidaritate faţă de comunitatea catolică, de promovare si înţelegere a valorilor culturale, componente ale patrimoniului naţional. Construcţia reprezintă un martor al vieţii religioase din Sulina, o capodoperă a arhitecturii ecleziastice. Institutul Naţional al Patrimoniului are, începând cu acest an, o strategie integrată de dezvoltare şi promovare. Prezenţa ministrului culturii este un semn de puternică susţinere şi apreciere pentru INP şi pentru toţi cei implicaţi în promovarea şi conservarea patrimoniului naţional." a declarat Alexandru MURARU, director general al Institutului Naţional al Patrimoniului.
 

Joi, 30 mai 2013, începând cu ora 11, în comuna Măxineni, va avea loc recepţia lucrărilor de restaurare executate la Ansamblul Mănăstirii Măxineni. Vor fi prezenţi la această acţiune domnul Daniel BARBU, Ministrul Culturii, domnul Alexandru MURARU, Director General al Institutului Naţional al Patrimoniului, reprezentanţi ai INP, reprezentanţi ai autorităţi locale, precum şi membri ai societăţilor care au proiectat şi realizat lucrările de reabilitare.


Aflat sub supervizarea Ministerului Culturii şi a Institutului Naţional al Patrimoniului, proiectul de restaurare început în anul 2007 este finalizat după un efort de peste trei decenii de cercetare arheologică, reconstituire şi construcţie.
Până la finalizarea Mănăstirii, Institutul Naţional al Patrimoniului a alocat fonduri în cuantum de 2.000.000 lei în vederea refacerii zidurilor, tencuielilor, executării lucrărilor de consolidare şi completare a zonelor dispărute.
"Restaurarea Mânăstirii Măxineni reprezintă un real succes ţinând cont de nivelul avansat de degradare în care se afla. Comunitatea locală din Măxineni va beneficia de o adevărată capodoperă a Patrimoniului naţional. Maxineniului şi judeţului Brăila i se redă un monument de mare valoare istorică. Institutul Naţional al Patrimoniului are, începând cu acest an, o strategie integrată de dezvoltare şi promovare. Prezenţa ministrului, a dl. Daniel BARBU, este un semn de puternică susţinere şi apreciere pentru INP şi pentru toţi cei implicaţi în promovarea şi conservarea patrimoniului naţional." a declarat Alexandru MURARU, director general al Institutului Naţional al Patrimoniului.