SHARE

Utile

Vineri, 11 octombrie, la Iaşi, a avut loc o acţiune de inspectare a şantierului lucrărilor de reabilitare a Sinagogii Mari, cel mai vechi şi mai important lăcaş de cult de acest fel din România. Alexandru MURARU, Directorul General al Institutului Naţional al Patrimoniului, împreună cu dl Abraham GHILTMAN, Preşedintele Comunităţii Evreilor din Iaşi, cu ingineri, constructori şi cu şeful şi dirigintele de şantier, au inspectat întreg perimetrul construcţiei. Totodată, s-au prezentat soluţiile oferite de proiectant pentru punerea în siguranţă a edificiului, a versantului din spatele Sinagogii, etapele de lucru până la sfârşitul anului, precum şi intervenţiile ce vor fi realizate anul viitor, când se doreşte a fi finalizată întreaga reabilitare. Sinagoga Mare de la Iaşi a fost construită în perioada 1657-1671, fiind cel mai vechi edificiu de cult mozaic de pe teritoriul României.
Sinagoga Mare din Iași a fost inclusă pe Lista monumentelor istorice din județul Iași din anul 2004, având codul de clasificare IS-II-m-B-04057.

 970368 217406991767656 1612717635 n

 

996955 217406928434329 248138501 n

 

1374227 217406945100994 531278374 n

 

1378370 217410491767306 177223893 n

 

 

1380455 217406988434323 1196447117 n

 

1381512 217407265100962 1872697242 n

 

1385893 217407141767641 1090798248 n

 

1395156 217407038434318 1515294096 n

SESIUNEA DE ATESTARE A SPECIALIŞTILOR, EXPERŢILOR ŞI VERIFICATORILOR TEHNICI ÎN DOMENIUL PROTEJĂRII MONUMENTELOR ISTORICE CARE SE VA DESFĂŞURA ÎN DATA DE 17octombrie 2o13, ÎNCEPÂND CU ORA 10:00 LA SEDIUL INSTITUTULUI NAŢIONAL AL PATRIMONIULUI, STR. IENĂCHIŢĂ VĂCĂRESCU NR. 16, SECTOR 4, BUCUREŞTI, ETAJ 1, SALA “BIBLIOTECĂ”:

 

1.Sculptor restaurator Laurenţiu BURLACU

2. Restaurator pictura Nicolae-Marian CATRINA

3. Inginer constructor Vasile Madalin COMAN

4. Inginer constructor Dan DIMITRIEV-GRADINESCU

5. Restaurator vitralii Istvan EGRI

6. Arhitect Eugeniu IVĂNESCU

7. Inginer constructor Popa Tiberiu MAKKAI

8. Arhitect Andreeea Liliana POP

9. Inginer constructor Mihai URSACHESCU

10. Sculptor restaurator Gyorgy ASZTALOS- REPUBLICA UNGARA

         –solicitare de inscriere in Registrul specialiştilor în baza art. 17  din OMCPN nr.2495/2010

Principalul obiectiv al proiectului PRO EXEMPLARIA este transferul şi adaptarea unor dispozitive de formare din Franţa în Portugalia şi România. Formatorii români şi portughezi sunt formaţi cu ajutorul acestor dispozitive la Şcoala din Avignon, instituţia care le supraveghează de-a lungul întregului proces de formare, care are 4 etape succesive: un seminar de formare a formatorilor în Avignon, urmat de 3 formări pilot pentru fiecare tematică şi în fiecare ţară. (octombrie 2010 – septembrie 2012
Proiect finanțat de Uniunea Europeană prin Programul de Învăţare pe tot Parcursul Vieţii
 
Va oferi celor interesați o resursă documentară amplă privind cultura minorităților etnice, a dispunerii muzeelor/colecțiilor publice în teritoriu (permite vizitatorului web să selecteze după diverse criterii vizualizarea obiectivelor muzeale și a monumentelor istorice din zonă, prin intermediul unei hărți interactive). Parcurgerea informaţiilor se va putea face după următoarele criterii: geografic, etnic sau după profilul muzeal (mixt, artă, etnografic, istorie locală). Se va desfăşura în perioada august - noiembrie 2012.
 
Proiectul îşi propune extinderea frontierelor Imperiului Roman incluse în Lista Patrimoniului Mondial cu noi nominalizări în ţările de pe cursul inferior al Dunării. Proiectul este un instrument pentru protejarea şi conservarea pe termen lung a siturilor de pe Limes şi garantează utilizarea sustenabilă a resurselor de patrimoniu cultural.
Proiectul este finanţat prin programul de cooperare transnaţională South Est Europe şi co-finanţat de Uniunea Europeană.
 
 
 

Institutul Național al Patrimoniului va recepționa lucrările efectuate în județul Maramureș la obiectivele: Biserica „Sf. Arhangheli Mihail și Gavril”, Biserica de lemn „Nașterea Maicii Domnului” și Biserica de lemn „Cuvioasa Paraschiva”


Vineri, 27 Septembrie, în județul Maramureș, vor avea loc trei recepții la finalizarea garanției , la obiectivele : Biserica „Sf. Arhangheli Mihail și Gavril”, sat Copalnic, Biserica de lemn „Nașterea Maicii Domnului”, sat Lăschia și Biserica de lemn „Cuvioasa Paraschiva”, sat Valea Stejarului.
Începând cu ora 15:00 va avea loc o conferință de presă în cadrul primăriei Sighetul Marmației.
La evenimente vor fi prezenți dl. Alexandru MURARU, Director General al Institutului Național al Patrimoniului, dl. Anton ROHIAN, Prefect, Prefectura Județului Maramureș, reprezentanți ai INP, autorități locale precum și membri ai societăților care au proiectat și realizat lucrările de reabilitare.
În vederea finalizării lucrărilor, Institutul Național al Patrimoniului a alocat fonduri în cuantum de 1.335.122,49 lei pentru “Biserica „Sf. Arhangheli Mihail și Gavril”, 644.597,15 lei pentru Biserica de lemn „Nasterea Maicii Domnului”, 360.252,90 pentru Biserica de lemn „Cuvioasa Paraschiva”.

“Maramureș este unul dintre cele mai bine finanțate județe, în Programul Național de Restaurare, având în vedere cele aproximativ 600 de monumente istorice dintre care opt biserici monument aflate în patrimoniul mondial- UNESCO. În momentul de față, Institutul Național al Patrimoniului finanțează, prin Programul Național de Restaurare, opt obiective aflate în județ: Biserica de Lemn Sf. Nicolae (a Bulenilor), comuna Săliştea de Sus, Biserica de Lemn Sf. Nicolae (a Nistoreştilor) , comuna Săliştea de Sus, Biserica de Lemn Sf. Arhangheli Mihail şi Gavril Rozavlea, Biserica de lemn Sf. Arhangheli Mihail şi Gavril, Şurdeşti, Biserica de Lemn Cuvioasa Paraschiva, Botiza, Biserica de Lemn Cuvioasa Paraschiva, Poienile Izei, Biserica de Lemn Ucraineană Schimbarea la Față, Ruinele Bisericii Cuvioasa Paraschiva, sat Berinţa. Aceste proiecte reprezintă un act de înțelegere a valorilor culturale și de promovare a patrimoniului național” a declarat Alexandru MURARU, Director General al Institutului Național al Patrimoniului.

Informații de background INP
Institutul Național al Patrimoniului este o instituție publică de importanță națională, cu personalitate juridică, aflată în subordinea Ministerului Culturii. INP este condus de un director general, care este și președintele consiliului de administrație și care coordonează întreaga activitate a instituției. INP gestionează fondurile destinate cercetării, expertizării și executării lucrărilor de consolidare-restaurare și punere în valoare a monumentelor istorice, prin Programul Național de Restaurare a Monumentelor Istorice. De asemenea, INP finanțează, prin acordarea de credite, obținute din timbrul monumentelor istorice, reabilitarea unor monumente de patrimoniu. Instituția are numeroase atribuții în privința protejării și promovării monumentelor istorice naționale și a celor incluse în Lista Patrimoniului Mondial, fiind în acest sens și punctul de contact național UNESCO. INP elaborează dosarele pentru monumentele istorice propuse pentru a fi incluse în Lista Patrimoniului Mondial. În același timp, dezvoltă programe și proiecte naționale și europene în domeniul patrimoniului, administrează fondul documentar al monumentelor istorice și editează numeroase lucrări și publicații periodice în domeniu.
INP realizează și pune în valoare baza națională de date pentru patrimoniul arheologic, patrimoniul cultural mobil, patrimoniul cultural imaterial și resursele informaționale asociate. Elaborează si actualizează periodic Lista monumentelor istorice din România.
Prima instituție care a avut ca obiect evidența și cercetarea monumentelor istorice a apărut în România în 1892, iar ulterior aceasta și-a schimbat denumirea, structura și arhitectura instituțională în numeroase rânduri, mai ales în perioada regimului comunist și după 1989. De-a lungul timpului, aceasta a avut ca președinți personalități marcante de talia lui Nicolae Iorga (1923-1940).

Joi, 26 Septembrie, în județul Bistrița-Năsăud, vor avea loc doua recepții la terminarea lucrărilor, la obiectivele „Biserica Reformată”, sat Reteag, comuna Petru Rareș și Biserica din lemn „Sf. Cuvioasa Parascheva”, sat Țigău, comuna Lechința.
Începând cu ora 9, va avea loc o conferință de presă în cadrul Prefecturii județului Bistrița-Năsăud, susținută de Alexandru MURARU, Director General al INP.

La evenimente vor fi prezenți dl. Alexandru MURARU, Director General al Institutului Național al Patrimoniului, IPS Andrei, Mitropolitul Clujului, Maramureșului și Sălajului, dl. Dorin DOBRA, Senator, dl. Ovidiu FRENȚ, Subprefect, Prefectura Județului Bistrița-Năsăud, reprezentanți ai INP, autorități locale precum și membri ai societăților care au proiectat și realizat lucrările de reabilitare.

Proiectul de consolidare-restaurare al obiectivelor, monumente istorice, început în 2011-2012, este finalizat după un efort considerabil.

Până la finalizarea lucrarilor, Institutul Național al Patrimoniului a alocat fonduri în cuantum de 819,738.00 lei, pentru Biserica Reformată, în vederea refacerii zidurilor, pardoselilor, tencuieli, hidroizolare a fundațiilor. Biserica din lemn „Sf. Cuvioasa Parascheva” a primit fonduri în valoare de 867,849.95 lei pentru lucrările efectuate pe parcursul anilor 2012 și 2013, anume: rigidizarea întregului ansamblu structural, executarea lucrărilor de subzidire la fundaţii, recondiționare și revizuire a întregii structuri.

„Bistrița-Năsăud este unul dintre cele mai importante județe din România, având în vedere cele aproximativ 800 de monumente istorice. Acestea au transformat Bistrița-Năsăud într-un județ al pelerinajului, într-un spațiu cultural aparte. Procesul de restaurare a însemnat atât
un efort considerabil din partea Institutului Național al Patrimoniului cât și un gest de apreciere față de comunitatea locală din Bistrița.
Cu această ocazie, anunțăm deschiderea a trei noi șantiere, în vederea restaurării obiectivelor: Ansamblul Bisericii Evanghelice, comuna Budacu de Jos, Biserica Ortodoxă „Sf. Mare Mucenic Dimitrie, Izvorâtorul de Mir”, comuna Cetate și Biserica de lemn „Sf. Proroc Ilie”, comuna Cetate.
Ne dorim să sprijinim atât patrimoniul național cât și patrimoniul construit, având în vedere potențialul cultural al județului.” a declarat Alexandru MURARU, Director General al Institutului National al Patrimoniului.

Informații de background INP
Institutul Național al Patrimoniului este o instituție publică de importanță națională, cu personalitate juridică, aflată în subordinea Ministerului Culturii. INP este condus de un director general, care este și președintele consiliului de administrație și care coordonează întreaga activitate a instituției. INP gestionează fondurile destinate cercetării, expertizării și executării lucrărilor de consolidare-restaurare și punere în valoare a monumentelor istorice, prin Programul Național de Restaurare a Monumentelor Istorice. De asemenea, INP finanțează, prin acordarea de credite, obținute din timbrul monumentelor istorice, reabilitarea unor monumente de patrimoniu. Instituția are numeroase atribuții în privința protejării și promovării monumentelor istorice naționale și a celor incluse în Lista Patrimoniului Mondial, fiind în acest sens și punctul de contact național UNESCO. INP elaborează dosarele pentru monumentele istorice propuse pentru a fi incluse în Lista Patrimoniului Mondial. În același timp, dezvoltă programe și proiecte naționale și europene în domeniul patrimoniului, administrează fondul documentar al monumentelor istorice și editează numeroase lucrări și publicații periodice în domeniu.
INP realizează și pune în valoare baza națională de date pentru patrimoniul arheologic, patrimoniul cultural mobil, patrimoniul cultural imaterial și resursele informaționale asociate. Elaborează si actualizează periodic Lista monumentelor istorice din România.
Prima instituție care a avut ca obiect evidența și cercetarea monumentelor istorice a apărut în România în 1892, iar ulterior aceasta și-a schimbat denumirea, structura și arhitectura instituțională în numeroase rânduri, mai ales în perioada regimului comunist și după 1989. De-a lungul timpului, aceasta a avut ca președinți personalități marcante de talia lui Nicolae Iorga (1923-1940).

Începând cu anul 1992, şi în România, Zilele Europene ale Patrimoniului oferă participanţilor ocazia să descopere atât monumente istorice protejate de valoare recunoscută, cât şi situri arheologice sau zone mai puţin cunoscute şi acesibile publicului larg.

Tema sub care se vor desfăşura evenimentele culturale din Zilele Europene ale Patrimoniului. în România se intitulează “Patrimoniul cultural – oglindă a pomiculturii şi viticulturii” şi îşi propune să evidenţieze legătura cetăţenilor cu monumentele istorice şi identitatea culturală specifice comunităţii lor, să ofere posibilitatea iniţierii şi organizării unui evantai de evenimente relevante, care să ilustreze activitatea de conservare a patrimoniului cultural (material mobil/imobil sau imaterial), să pună în valoare îndeletnicirile şi produsele tradiţionale din localitate, beneficiile aduse de acestea ca resurse de dezvoltare economică locală.

Activităţile de cultivare şi prelucrare a fructelor şi a strugurilor au constituit, de-a lungul istoriei, ocupaţii importante ale oamenilor, dar şi un izvor de inspiraţie pentru creaţiile literar – artistice, elemente identitare pentru mediul în care trăiau. Aşa după cum menționa Anton Maria del Chiaro (memorialist italian, secretar pentru limbile italiană şi latină al lui Constantin Brâncoveanu şi al succesorilor acestuia, Ştefan Cantacuzino şi Nicolae Mavrocordat), cea mai mare parte a Transilvaniei se îndestula din Valahia cu cele mai bune vinuri albe şi roşii, cu gust delicat şi sănătos pentru stomac. Ca băuturi erau menționate vinul, miedul, berea, rachiul, braga şi altele.

În acest context, Consiliul Judeţean Ialomiţa, Muzeul Judeţean Ialomiţa și Institutul Național al Patrimoniului din București în parteneriat cu Muzeul Național al Agriculturii și Biblioteca Județeană „Ștefan Bănulescu, organizează cu prilejul Zilelor Europene ale Patrimoniului, la Orașul de Floci, în data de 21 septembrie 2013, de la ora 11,00 o manifestare culturală la care sunt invitaţi să participe toţi iubitorii sitului arheologic de la orasul naşterii lui Mihai Viteazul, unde vor fi prezentate principalele descoperiri din campania arheologică a anului 2013, precum și o expoziţie cu recipiente de păstrat vin descoperite aici.

De asemenea, toti cei care sunt iubitori ai acestui loc sunt invitaţi să participe la lansarea proiectului de înfiinţare a Asociaţiei Culturale “Prietenii Oraşului de Floci”, care se va constitui în perioada imediat următoare, pentru a asigura coerenţa acţiunilor de punere în valoare, la nivel regional, naţional şi internaţional, a patrimoniului cultural-istoric din singurul sit arheologic de tip urban, medieval din Europa peste care n-au mai fost urme de locuire după distrugerea sa.

Înscrierea pentru participarea la manifestarea culturală organizată se poate face la adresele de e-mail: Această adresă de email este protejată de spambots. Trebuie să aveți JavaScript activat ca să o puteți vedea.Această adresă de email este protejată de spambots. Trebuie să aveți JavaScript activat ca să o puteți vedea.şi Această adresă de email este protejată de spambots. Trebuie să aveți JavaScript activat ca să o puteți vedea.Această adresă de email este protejată de spambots. Trebuie să aveți JavaScript activat ca să o puteți vedea..

Se asigură transportul cu autocar, în limita a 40 de locuri.

Institutul Național al Patrimoniului alături de Fundația Konrad Adenauer și Primăria municipiului Râmnicu Sărat, participă, în perioada 12-15 septembrie 2013, în cadrul unui workshop internațional organizat de Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului și Memoria Exilului Românesc.

În acest context vor fi stabilite principalele direcții de acțiune pentru transformarea fostei închisori de la Râmnicu Sărat, unul din cele mai dure puncte ale represiunii comuniste, în Memorial al Victimelor Comunismului.

Evenimentul va fi deschis oficial cu o conferință de presă care va avea loc vineri, 13 septembrie, orele 11.00, în incinta fostului penitenciar Râmnicu Sărat.

În premieră, vom anunța la Râmnicu Sărat demararea unei politici publice și a unei campanii naționale aferente transformării unui număr de număr de foste închisori comuniste și lagăre sau colonii de muncă în muzee memoriale ale victimelor comunismului. Este inadmisibil că România nu are până acum un asemenea circuit memorial, amenajat în memoria celor care și-au pierdut ani grei sau chiar viața în aceste spații ale terorii. Deja, INP finanțează restaurarea Memorialului Fortul 13 Jilava. În anii următori, sperăm ca alte câteva foste închisori sau spații să aibă aceeași soartă. La acest proiect, vom lucra în lunile următoare cu cercetători, istorici, specialiști ai INP și din Ministerul Culturii pentru a întocmi o evidentă clară și să vedem ce trebuie să facem pentru fiecare – clasare a respectivului obiectiv, includere în Programul Național de Restaurare, proiectare etc.” a declarat Alexandru MURARU, directorul general al Institutului Național al Patrimoniului.

Workshop-ul va reuni specialişti şi experţi din România şi din străinătate în domeniul restaurărilor de monumente și al represiunii comuniste, care vor identifica cele mai creative şi eficiente soluţii pentru realizarea proiectului, a cărui finalizare este estimată pentru anul 2016. Acesta este primul workshop internațional organizat vreodată în România cu scopul identificării unor soluții în vederea transformării unui fost spațiu de detenție în Memorial al Victimelor Comunismului.

Printre invitaţii speciali aşteptaţi la eveniment se numără domnul Daniel Barbu, Ministrul Culturii, domnul Alexandru Muraru, Director General al Institutului Național al Patrimoniului domnul Andrei Muraru, Preşedinte executiv IICCMER, domnul Sven-Joachim Irmer, directorul Fundației Konrad Adenauer România și Republica Moldova, domnul Viorel Holban, primarul municipiului Râmnicu Sărat și doamnele Rodica și Flavia Coposu, surorile seniorului Corneliu Coposu.

Despre proiectul Memorial Râmnicu Sărat

Prin proiectul Memorialul Râmnicu Sărat, IICCMER și-a propus transformarea unui fost spațiu concentraționar într-unul al reflecției asupra naturii criminale a comunismului. Astfel, după finalizarea lucrărilor de reabilitare şi de amenajare muzeală, estimată pentru 2016, Memorialul Râmnicu Sărat va reprezenta un punct focal pentru proiecte culturale, documentare și turistice și va găzdui vizitele a numeroase personalități din viața publică românească și internațională.

În iunie 2007, Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului în România (devenit ulterior IICMER) a preluat în administrare fosta închisoare de la Râmnicu Sărat cu scopul de a organiza un Memorial al Victimelor Comunismului. În ultimii ani, IICCMER a demarat o serie de acțiuni menite să sensibilizeze factorii decizionali, să informeze publicul larg asupra imensului capital memorial al acestui loc, dar și să obțină soluții viabile de valorificare muzeală. Printre acțiunile întreprinse în acest sens se numără şi realizarea unei expoziții și a unui website, ambele destinate închisorii de la Râmnicu Sărat, organizarea unor conferințe cu tematică specifică, dar și a unui concurs de proiecte destinat tinerilor arhitecți.

În decembrie 2012, pentru prima dată în ultimii 23 de ani, Guvernul şi-a asumat, prin Programul de guvernare pentru 2013-2016, organizarea unui spațiu muzeal distinct care să ilustreze inclusiv amprenta represivă a regimului comunist. Tot în decembrie 2012, IICCMER a reușit, cu sprijinul Secretariatului General al Guvernului și al altor factori guvernamentali, achiziționarea ultimei suprafețe de teren care să permită demararea proiectului, pas decisiv pentru transformarea închisorii de la Râmnicu Sărat în Memorial. Recent, Guvernul a acordat Institutului fondurile necesare pentru realizarea studiilor tehnice în vederea restaurării imobilului.

Istoric INP

Institutul Național al Patrimoniului este o instituție publică de importanță națională, cu personalitate juridică, aflată în subordinea Ministerului Culturii. INP este condus de un director general, care este și președintele consiliului de administrație și care coordonează întreaga activitate a instituției. INP gestionează fondurile destinate cercetării, expertizării și executării lucrărilor de consolidare-restaurare și punere în valoare a monumentelor istorice, prin Programul Național de Restaurare a Monumentelor Istorice. De asemenea, INP finanțează, prin acordarea de credite, obținute din timbrul monumentelor istorice, reabilitarea unor monumente de patrimoniu. Instituția are numeroase atribuții în privința protejării și promovării monumentelor istorice naționale și a celor incluse în Lista Patrimoniului Mondial, fiind în acest sens și punctul de contact național UNESCO. INP elaborează dosarele pentru monumentele istorice propuse pentru a fi incluse în Lista Patrimoniului Mondial. În același timp, dezvoltă programe și proiecte naționale și europene în domeniul patrimoniului, administrează fondul documentar al monumentelor istorice și editează numeroase lucrări și publicații periodice în domeniu.

INP realizează și pune în valoare baza națională de date pentru patrimoniul arheologic, patrimoniul cultural mobil, patrimoniul cultural imaterial și resursele informaționale asociate. Elaborează si actualizează periodic Lista monumentelor istorice din România.

             Prima instituție care a avut ca obiect evidența și cercetarea monumentelor istorice a apărut în România în 1892, iar ulterior aceasta și-a schimbat denumirea, structura și arhitectura instituțională în numeroase rânduri, mai ales în perioada regimului comunist și după 1989. De-a lungul timpului, aceasta a avut ca președinți personalități marcante de talia lui Nicolae Iorga (1923-1940).

Astăzi, constructorii vor demara lucrările de reabilitare ale unuia dintre cele mai valoroase și mai importante monumente din România, “Poarta Sărutului” de la Tg. Jiu, opera marelui sculptor, Constantin Brâncuși. Institutul Național al Patrimoniului este organismul care finanțează lucrările de restaurare/conservare pentru componenta artistică și piatră a Porții Sărutului de la Tg. Jiu.

Monumentul emblematic face parte din Ansamblul Monumental „Calea Eroilor”, obiectiv care va fi înscris in Lista Patrimoniului Mondial UNESCO, începând cu anul 2015.

În vederea realizării proiectului de restaurare și conservare, Institutul Național al Patrimoniului a alocat fonduri în valoare de 371.656,44 lei. Astfel, operațiunile executate la „Poarta Sărutului” includ: înlocuirea tablei de plumb existentă, aplicarea unei izolații bituminoase, curățarea pietrei, biocidare și hidrofugare.

Procesul de restaurare este estimat pentru finalizare între 5 și 10 octombrie a.c..

„Reabilitarea «Porții Sărutului» reprezintă unul dintre cele mai importante obiective ale Institutului Național al Patrimoniului din acest an. Interesul primordial în restaurare este de a pune în valoare această capodoperă a artei contemporane universale și de a contribui astfel la creșterea calității operei. Mai mult, restaurarea «Porții Sărutului» va cântări mult, ca investiție, în evaluarea dosarului pentru UNESCO. Pentru Tg. Jiu și comunitatea locală această lucrare va aduce beneficii materiale și simbolice, mai ales că întregul ansamblu al lui Brâncuși reprezintă un centru de atracție turistică” a declarat Alexandru MURARU, director general al Institutului Național al Patrimoniului.

De asemenea, INP este instituția abilitată să realizeze întregul dosar pentru înscrierea Ansamblul Monumental „Calea Eroilor” de la Tg. Jiu în lista Patrimoniului Mondial UNESCO. Un grup alcătuit din arhitecți/urbaniști, istorici de artă și arheologi ai INP, împreună cu Ministerul Culturii și cu autoritățile locale din Gorj au întreprins în ultimele luni proceduri și acțiuni complexe pentru ca dosarul complet să ajungă la UNESCO. Includerea operei lui Brâncuși de la Târgu Jiu în patrimoniul mondial UNESCO este un proces la capătul căruia România va promova un nou ansamblu de valoare culturală universală și va aduce un binemeritat tribut marelui artist

Scurt Istoric –Ansamblul Brâncuși, Târgu Jiu

Ansamblul monumental „Calea Eroilor” din Targu Jiu este un omagiu adus eroilor căzuți in timpul primului război mondial. Brâncuși a fost solicitat în 1935 sa construiască un monument comemorativ in memoria eroilor gorjeni. Acesta propune ridicarea unei coloane compusă din 17 module. Mai târziu, adaugă o poarta monumentala, apoi o masa si un grup de scaune.

Ansamblul monumental „Calea Eroilor” este o materializare a ancestralei tradiții romanești legata de cultul mortilor, sublimand mai toate obiceiurile legate de Marea Trecere. Ansamblul incepe pe malul Jiului - apa curgatoare, simbol al calatoriei fara intoarcere, dar si linie a frontului - loc al jertfei eroilor.

Masa Tacerii aminteste de mesele destinate mortilor neplecati sau celor veniti „lazile mari. Scaunele asezate la mare distanta sunt parca facute pentru umbrele tacute ale celor ce nu mai sunt. Poarta Sarutului este descrisa de Brancusi insusi ca o trecere catre „lumea de dincolo”.

           Coloana fara Sfarsit este un cantec etern care ne duce cu sine in infinit, o scara catre cer.

           Ansamblul Constantin Brancusi cinsteste moartea eroica, dar in acelasi timp aduce un elogiu vietii nepieritoare.

Axa „Calea Eroilor” are o lungime de circa 1.8 km. Aceasta a fost realizată in 1937-1938 cu fonduri alocate de Liga Natională a Femeilor Romane din Gorj, condusa de Arethia Tatarescu, sotia primului – ministru liberal Gheorghe Tatarescu.

Istoric INP

Institutul Național al Patrimoniului este o instituție publică de importanță națională, cu personalitate juridică, aflată în subordinea Ministerului Culturii. INP este condus de un director general, care este și președintele consiliului de administrație și care coordonează întreaga activitate a instituției. INP gestionează fondurile destinate cercetării, expertizării și executării lucrărilor de consolidare-restaurare și punere în valoare a monumentelor istorice, prin Programul Național de Restaurare a Monumentelor Istorice. De asemenea, INP finanțează, prin acordarea de credite, obținute din timbrul monumentelor istorice, reabilitarea unor monumente de patrimoniu. Instituția are numeroase atribuții în privința protejării și promovării monumentelor istorice naționale și a celor incluse în Lista Patrimoniului Mondial, fiind în acest sens și punctul de contact național UNESCO. INP elaborează dosarele pentru monumentele istorice propuse pentru a fi incluse în Lista Patrimoniului Mondial. În același timp, dezvoltă programe și proiecte naționale și europene în domeniul patrimoniului, administrează fondul documentar al monumentelor istorice și editează numeroase lucrări și publicații periodice în domeniu.

INP realizează și pune în valoare baza națională de date pentru patrimoniul arheologic, patrimoniul cultural mobil, patrimoniul cultural imaterial și resursele informaționale asociate. Elaborează si actualizează periodic Lista monumentelor istorice din România.

             Prima instituție care a avut ca obiect evidența și cercetarea monumentelor istorice a apărut în România în 1892, iar ulterior aceasta și-a schimbat denumirea, structura și arhitectura instituțională în numeroase rânduri, mai ales în perioada regimului comunist și după 1989. De-a lungul timpului, aceasta a avut ca președinți personalități marcante de talia lui Nicolae Iorga (1923-1940).