SHARE

Utile

INSTITUTUL NAŢIONAL AL PATRIMONIULUI, în calitate de autoritate contractantă intenţionează să achiziţioneze servicii de dezvoltare a unui program pentru colectarea online a metadatelor bibliografice în cadrul proiectului european AthenaPlus, proiect aflat în curs de implementare şi în care INP are calitate de partener.
În acest sens operatorii economici interesaţi pot solicita transmiterea invitaţiei de participare precum şi a documentaţiei de atribuire întocmită persoanei de contact, Horia Bizon - Serviciul Achiziţii Publice şi Contracte Tel: 021/336.60.73, int. 129 Email: Această adresă de email este protejată de spambots. Trebuie să aveți JavaScript activat ca să o puteți vedea..
Oferta se va depune în plic închis până la data de 25.06.2015, ora 12.00, la secretariatul Institutului Naţional al Patrimoniului din Bucureşti, Sector 4, Str. Ienachita Văcărescu, Nr. 16.


 

Cronica Cercetărilor Arheologice din România, Campania 2014, volum publicat în mai 2015.
Descărcați volumul in format pdf  (92 MB).

 



Cronica Cercetărilor Arheologice din România, volumele in format digital: campania 2000 (doc), campania 2001 (doc), campania 2002 (pdf), campania 2003 (pdf), campania 2004 (pdf), campania 2005 (pdf), campania 2006 (pdf), campania 2007 (pdf), campania 2008 (pdf), campania 2009(pdf), campania 2010 (pdf,) campania 2011 (pdf), campania 2012 (pdf), campania 2013 (pdf), campania 2014 (pdf), campania 2015 (pdf).

 

Bază de date online cu posibilitate de căutare pe localitate, an, județ, epocă sau categorie de sit: Cercetări arheologice in România.

 

Informatii de background INP
Institutul Național al Patrimoniului este o instituție publică de importanță națională, cu personalitate juridică, aflată în coordonarea Ministerului Culturii. INP este condus de Arh. Radu Petre Nastase, care este Director general si Președintele consiliului de administrație și coordonează întreaga activitate a instituției. INP gestionează fondurile destinate cercetării, expertizării şi executării lucrărilor de consolidare-restaurare şi punere în valoare a monumentelor istorice, prin Programul Național de Restaurare a Monumentelor Istorice. De asemenea, INP finanțează, prin acordarea de credite, obținute din timbrul monumentelor istorice, reabilitarea unor monumente de patrimoniu. Instituția are numeroase atribuții în privința protejării și promovării monumentelor istorice naționale și a celor incluse în Lista Patrimoniului Mondial, fiind în acest sens și punctul de contact național UNESCO. INP elaborează dosarele pentru monumentele istorice propuse pentru a fi incluse în Lista Patrimoniului Mondial. În același timp, dezvoltă programe și proiecte naționale și europene în domeniul patrimoniului, administrează fondul documentar al monumentelor istorice și editează numeroase lucrări și publicații periodice în domeniu. INP realizează și pune în valoare baza națională de date pentru patrimoniul arheologic, patrimoniul cultural mobil, patrimoniul cultural imaterial și resursele informaționale asociate. Elaborează si actualizează periodic Lista monumentelor istorice din România.
Prima instituție care a avut ca obiect evidența și cercetarea monumentelor istorice a apărut în România în 1892, iar ulterior aceasta și-a schimbat denumirea, structura și arhitectura instituțională în numeroase rânduri, mai ales în perioada regimului comunist și după 1989. De-a lungul timpului, aceasta a avut ca președinți personalități marcante de talia lui Nicolae Iorga (1923-1940).

 

RESTAURATORI ROMÂNI:
ARHITECTUL ION D. TRAJANESCU - 140 DE ANI DE LA NAŞTERE



La 30 mai se împlinesc 140 de ani de la naşterea arhitectului Ion D. Trajanescu (1875 - 1964), restaurator, membru al Serviciului Tehnic al Comisiunii Monumentelor Istorice (1908 - 1923), profesor al Şcolii Superioare de Arhitectură (1920 - 1940), arhitect proiectant - autor al unor lucrări importante, membru al Comitetului Societăţii Arhitecţilor Români, cu o bogată activitate publicistică desfăşurată în Buletinul Comisiunii Monumentelor Istorice, revistele Arhitectura, Urbanismul şi Artele Frumoase.
Dintre cele mai importante lucrări de restaurare se pot enumera: mănăstirea Hurezi, biserica Sf. Treime din Corbii Mari, biserica Scaune din Bucureşti, paraclisul Episcopiei Râmnicului, schitul Sărăcineşti.
Este autorul proiectelor pentru Liga Culturală Română, catedrala din Timişoara, biserica Sf. Dumitru din Colentina, biserica Sf. Spiridon - Spirea Veche, Biserica Madona Dudu din Craiova (împreună cu arh. Sterie Becu), biserica Belvedere şi locuinţele Casei Autonome a Monopolurilor ş.a.

În anul 2015, prin proiectul cultural RESTAURATORI ROMÂNI: ARHITECTUL ION D. TRAJANESCU - 140 DE ANI DE LA NAŞTERE, Institutul Naţional al Patrimoniului continuă ciclul de proiecte culturale, iniţiat în anul 2014, intitulat RESTAURATORI ROMÂNI, beneficiar al unei finanţări din partea Uniunii Arhitecţilor din România din Fondul "Timbrul Arhitecturii", dedicat cercetării, reconsiderării, punerii în valoare şi difuzării operei înaintaşilor arhitecţi, reprezentanţi de seamă ai şcolii româneşti de restaurare, care au activat în cadrul Comisiunii Monumentelor Istorice. Ciclul a fost iniţiat prin proiectul cultural RESTAURATORI ROMÂNI: ARHITECTUL HORIA TEODORU (1894-1976), desfăşurat în anul 2014.

Alexandru MURARU, Director General al INP, a declarat astăzi, la București, la cea de-a zecea conferință internațională de arhitectură RIFF 2013, că va solicita Parlamentului, printr-o scrisoare deschisă mărirea sumei acordată Programului National de Restaurare a Monumentelor Istorice, 2014.

"Am fost extrem de neplăcut surprins să constat că proiectul de lege privind legea bugetului de stat pe anul 2014, publicat pe site-ul Ministerului de Finanțe menționează suma de 19.3 milioane lei pentru finanțarea Programului Național de Restaurare a Monumentelor Istorice. Consider că această sumă este insignifiantă în raport cu valoarea culturală inestimabilă a patrimoniului național al României. Practic, bugetul monumentelor istorice a pierdut 2/3 in ultimii ani. Voi solicita, printr-o scrisoare deschisă, adresată fiecăruia dintre cei aproape 600 membri ai Parlamentului, sprijinul pentru mărirea acestei sumei. Altfel, nici un alt obiectiv nou nu va putea intra în finanțare, anul viitor. În acest ritm ne trebuie 6 ani numai ca să terminăm cele aproximativ 160 de monumente aflate în finanțare." a declarat dr. Alexandru MURARU, Director General al Institutului Național al Patrimoniului.

Programul Național de Restaurare este principalul instrument prin care Guvernul României poate ajuta financiar în mod direct reabilitarea monumentelor istorice de pe teritoriul țării.

În timpul Guvernului condus de Emil BOC, PNR a pierdut două surse importante de finanțare. Prima sursa venea din partea Inspectoratului de Stat în Construcții, ce a fost reorganizat în 2009. Într-o măsură și mai mare a afectat PNR-ul pierderea în anul 2009 a 2% din încasările la loterie, activități de casino și alte jocuri de noroc. În unii ani, din jocuri de noroc se colecta 1/3 din bugetul PNR.

În acest context, sunt aduse în discuție sume de 15-22 milioane ron pierdute, care erau destinate conservării patrimoniului național.

În 2013 PNR dispune de 20 de milioane de lei. În vederea încheierii lucrărilor la șantierele deja deschise este necesară suma de 120 de milioane lei, ceea ce reprezintă bugetul pe șase ani al INP, la nivelul actual. Astfel, nevoia de finanțare a restaurărilor și intervențiilor de urgență la aceste monumente este considerabilă.

PNR a început să funcționeze de la începutul anilor 90. În 1997 PNR cuprindea 282 obiective iar în urmatorii ani s-a ajuns la peste 350 de obiective. Astfel, ritmul finalizării obiectivelor a scăzut.

Între anii 2010 și 2012 au fost recepționate 345 de obiective.

În mod normal, PNR ar trebui sa gestioneze o sumă de minim 60 de milioane de lei. Dacă finanțarea PNR se va situa la dimensiunea prevăzută în proiectul legii bugetului de stat 2014, adică la 19.3 milioane lei, Institutul Național al Patrimoniului va fi nevoit să concentreze aceste resurse exclusiv pentru santierele aflate în lucru, fără a introduce obiective noi in Program.

 

Istoric INP

Institutul Național al Patrimoniului este o instituție publică de importanță națională, cu personalitate juridică, aflată în subordinea Ministerului Culturii. INP este condus de un director general, care este și președintele consiliului de administrație și care coordonează întreaga activitate a instituției. INP gestionează fondurile destinate cercetării, expertizării și executării lucrărilor de consolidare-restaurare și punere în valoare a monumentelor istorice, prin Programul Național de Restaurare a Monumentelor Istorice. De asemenea, INP finanțează, prin acordarea de credite, obținute din timbrul monumentelor istorice, reabilitarea unor monumente de patrimoniu. Instituția are numeroase atribuții în privința protejării și promovării monumentelor istorice naționale și a celor incluse în Lista Patrimoniului Mondial, fiind în acest sens și punctul de contact național UNESCO. INP elaborează dosarele pentru monumentele istorice propuse pentru a fi incluse în Lista Patrimoniului Mondial. În același timp, dezvoltă programe și proiecte naționale și europene în domeniul patrimoniului, administrează fondul documentar al monumentelor istorice și editează numeroase lucrări și publicații periodice în domeniu.

INP realizează și pune în valoare baza națională de date pentru patrimoniul arheologic, patrimoniul cultural mobil, patrimoniul cultural imaterial și resursele informaționale asociate. Elaborează si actualizează periodic Lista monumentelor istorice din România.

Prima instituție care a avut ca obiect evidența și cercetarea monumentelor istorice a apărut în România în 1892, iar ulterior aceasta și-a schimbat denumirea, structura și arhitectura instituțională în numeroase rânduri, mai ales în perioada regimului comunist și după 1989. De-a lungul timpului, aceasta a avut ca președinți personalități marcante de talia lui Nicolae Iorga (1923-1940).

Acest proiect de metodologie a fost redactat de specialisti din cadrul Institutului National al Patrimoniului si va sta la baza unei Hotarari de Guvern care sa instituie cadrul de organizare, derulare si finantare a Programului National de Restaurare.

Institutul National al Patrimoniului apreciaza ca o consultare publica privind metodologia de stabilire a criteriilor pentru elaborarea Programului National de Restaurare raspunde unei exigente democratice, a bunei guvernari, in conditiile in care finantarea acestui program se realizeaza cu fonduri publice. In acelasi timp, consultarea specialistilor in patrimoniu, precum arhitecti, constructori, restauratori, experti -  poate aduce valoare adaugata acestei metodologii si invita pe toti cei preocupati de conservarea si reabilitarea patrimoniului imobil din tara noastra sa ne transmita propuneri si sugestii pe adresa email institutiei noastre- Această adresă de email este protejată de spambots. Trebuie să aveți JavaScript activat ca să o puteți vedea.Această adresă de email este protejată de spambots. Trebuie să aveți JavaScript activat ca să o puteți vedea. pana la data de 3.11.2013.

Metodologia poate fi accesata urmand link-ul  https://docs.google.com/file/d/0B2jl1Z1z2DFnTmJMUEQzZlNaWmM/edit?usp=sharing .

Vineri, 11 octombrie, la Iaşi, a avut loc o acţiune de inspectare a şantierului lucrărilor de reabilitare a Sinagogii Mari, cel mai vechi şi mai important lăcaş de cult de acest fel din România. Alexandru MURARU, Directorul General al Institutului Naţional al Patrimoniului, împreună cu dl Abraham GHILTMAN, Preşedintele Comunităţii Evreilor din Iaşi, cu ingineri, constructori şi cu şeful şi dirigintele de şantier, au inspectat întreg perimetrul construcţiei. Totodată, s-au prezentat soluţiile oferite de proiectant pentru punerea în siguranţă a edificiului, a versantului din spatele Sinagogii, etapele de lucru până la sfârşitul anului, precum şi intervenţiile ce vor fi realizate anul viitor, când se doreşte a fi finalizată întreaga reabilitare. Sinagoga Mare de la Iaşi a fost construită în perioada 1657-1671, fiind cel mai vechi edificiu de cult mozaic de pe teritoriul României.
Sinagoga Mare din Iași a fost inclusă pe Lista monumentelor istorice din județul Iași din anul 2004, având codul de clasificare IS-II-m-B-04057.

 970368 217406991767656 1612717635 n

 

996955 217406928434329 248138501 n

 

1374227 217406945100994 531278374 n

 

1378370 217410491767306 177223893 n

 

 

1380455 217406988434323 1196447117 n

 

1381512 217407265100962 1872697242 n

 

1385893 217407141767641 1090798248 n

 

1395156 217407038434318 1515294096 n

SESIUNEA DE ATESTARE A SPECIALIŞTILOR, EXPERŢILOR ŞI VERIFICATORILOR TEHNICI ÎN DOMENIUL PROTEJĂRII MONUMENTELOR ISTORICE CARE SE VA DESFĂŞURA ÎN DATA DE 17octombrie 2o13, ÎNCEPÂND CU ORA 10:00 LA SEDIUL INSTITUTULUI NAŢIONAL AL PATRIMONIULUI, STR. IENĂCHIŢĂ VĂCĂRESCU NR. 16, SECTOR 4, BUCUREŞTI, ETAJ 1, SALA “BIBLIOTECĂ”:

 

1.Sculptor restaurator Laurenţiu BURLACU

2. Restaurator pictura Nicolae-Marian CATRINA

3. Inginer constructor Vasile Madalin COMAN

4. Inginer constructor Dan DIMITRIEV-GRADINESCU

5. Restaurator vitralii Istvan EGRI

6. Arhitect Eugeniu IVĂNESCU

7. Inginer constructor Popa Tiberiu MAKKAI

8. Arhitect Andreeea Liliana POP

9. Inginer constructor Mihai URSACHESCU

10. Sculptor restaurator Gyorgy ASZTALOS- REPUBLICA UNGARA

         –solicitare de inscriere in Registrul specialiştilor în baza art. 17  din OMCPN nr.2495/2010

Principalul obiectiv al proiectului PRO EXEMPLARIA este transferul şi adaptarea unor dispozitive de formare din Franţa în Portugalia şi România. Formatorii români şi portughezi sunt formaţi cu ajutorul acestor dispozitive la Şcoala din Avignon, instituţia care le supraveghează de-a lungul întregului proces de formare, care are 4 etape succesive: un seminar de formare a formatorilor în Avignon, urmat de 3 formări pilot pentru fiecare tematică şi în fiecare ţară. (octombrie 2010 – septembrie 2012
Proiect finanțat de Uniunea Europeană prin Programul de Învăţare pe tot Parcursul Vieţii
 
Va oferi celor interesați o resursă documentară amplă privind cultura minorităților etnice, a dispunerii muzeelor/colecțiilor publice în teritoriu (permite vizitatorului web să selecteze după diverse criterii vizualizarea obiectivelor muzeale și a monumentelor istorice din zonă, prin intermediul unei hărți interactive). Parcurgerea informaţiilor se va putea face după următoarele criterii: geografic, etnic sau după profilul muzeal (mixt, artă, etnografic, istorie locală). Se va desfăşura în perioada august - noiembrie 2012.
 
Proiectul îşi propune extinderea frontierelor Imperiului Roman incluse în Lista Patrimoniului Mondial cu noi nominalizări în ţările de pe cursul inferior al Dunării. Proiectul este un instrument pentru protejarea şi conservarea pe termen lung a siturilor de pe Limes şi garantează utilizarea sustenabilă a resurselor de patrimoniu cultural.
Proiectul este finanţat prin programul de cooperare transnaţională South Est Europe şi co-finanţat de Uniunea Europeană.