SHARE

Utile
Institutul Naţional al Patrimoniului

 
Cu prilejul Zilei Culturii Naţionale 2018, Salonul Internaţional de Artă Naivă,proiect cultural dezvoltat de către Institutul Naţional al Patrimoniului, în parteneriat cu Teatrul Naţional "I.L.Caragiale" Bucureşti,va fi deschis pentru public, luni, 15 ianuarie a.c., în intervalul 10.30. - 18.30.
Expoziţia internaţionalǎ de artǎ naivǎ poate fi vizitată la Teatrul Naţional "I.L.Caragiale" Bucureşti, Sala Mică, Bulevardul Nicolae Bălcescu nr. 2 (accesul prin str. Tudor Arghezi), unde expun renumiţi artişti naivi din Finlanda, Germania, Italia, Israel, Serbia şi din România.
Intrarea este liberă.


Cu expoziţia intitulată "Şantier pentru protejarea patrimoniului / Konservierungsstätte" Institutul Naţional al Patrimoniului [ INP ] participă între 11 şi 13 ianuarie la Expoziţia internaţională MONUMENTO, la Salzburg.

Pavilionul organizat de INP ilustrează diferitele feţe ale practicii actuale a protejării patrimoniului cultural din România, urmărind să răspundă temelor propuse de organizatori pentru ediţia 2018 a expoziţiei - tehnici şi tehnologii, meşteşuguri tradiţionale, digitizare - prin proiecte şi iniţiative de înalt nivel profesional, ale unei selecţii de operatori culturali din domeniul patrimoniului, atât din sectorul public, cât şi din cel privat şi independent: Universitatea Naţională de Arte - Bucureşti, Departamentul Conservare şi Restaurare; Complexul Naţional Muzeal ASTRA - Sibiu; Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare în Optoelectronică - INOE 2000; Fundaţia Pro Patrimonio, Asociaţia Monumentum, CERECS Art SRL.

Expoziţia prezintă proiecte diverse, precum restaurările recente ale picturilor murale ale bisericilor de la Arbore şi Suceviţa, proiectul de "60 de biserici de lemn", dedicat bisericilor valoroase dar în mare parte abandonate ale zonei de la sud şi nord de Carpaţii Meridionali (judeţele Vâlcea, Gorj, Hunedoara şi Sibiu), Programul Naţional de Restaurare a Monumentelor Istorice (PNR), Cuptorul de ars cărămidă şi ţiglă artizanală de la Apoş şi proiectul Ambulanţa Monumentelor. De asemenea, standul României oferă demonstraţii practice de dulgherie tradiţională şi de confecţionare a şindrilei, cu restauratorii de la Muzeul ASTRA, dar şi prezentări în domeniul tehnologiei de vârf dedicate investigaţiilor fizice şi chimice, cu aparatura laboratorului mobil de cercetare al INOE 2000.


În deschiderea expoziţiei, directorul INP, dl. Ştefan Bâlici a participat la o masă rotundă în care reprezentanţi ai ministerelor şi instituţiilor centrale dedicate patrimoniului cultural din Austria, Elveţia, Slovacia, Germania, Slovenia şi România, alături de Primarul Oraşului Salzburg s-au referit la importanţa acestei manifestări, la dificultăţile şi oportunităţile actuale ale protejării patrimoniului cultural, în contextul Anului European al Patrimoniului Cultural 2018, care începe astfel cu o primă manifestare de nivel internaţional înalt.


Organizator şi curator >
Institutul Naţional al Patrimoniului


Parteneri >
Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare în Optoelectronică - INOE 2000
Universitatea Naţională de Arte - Bucureşti, Departamentul Conservare şi Restaurare
Complexul Naţional Muzeal ASTRA
, Sibiu


Expozanţi invitaţi >
CERECS Art SRL
Fundaţia Pro Patrimonio
Asociaţia Monumentum, Alţâna, Jud. Sibiu

Institutul Naţional al Patrimoniului are plǎcerea de a vǎ invita sǎ vizionaţi Salonul Internaţional de Artǎ Naivǎ, ediţia a XIV-a.
Expoziţia poate fi vizitată, în continuare, la Teatrul Naţional "I.L.Caragiale" Bucureşti, Sala Mică, Bulevardul Nicolae Bălcescu nr. 2, pânǎ la data de 18 ianuarie 2018, între orele 11.00 - 18.30. Intrarea este liberă.

SIAN este un proiect cultural dezvoltat de către Institutul Naţional al Patrimoniului în parteneriat cu Teatrul Naţional "I.L.Caragiale" Bucureşti şiCentrul Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale Iaşi.
Ediţia a XIV-a SIAN este o panoramǎ a artei naive contemporane din ţarǎ şi din strǎinǎtate. Pe simeze expun renumiţi artişti naivi din Finlanda, Germania, Israel, Italia, Serbia şi din România.
Ȋn perioada 2-25 februarie 2018, expoziţia va fi itineratǎ la Iaşi şi deschisǎ de Centrul Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale Iaşi la Muzeul Etnografic al Moldovei, din Complexul Muzeului Naţional "Moldova".

Ecouri din presǎ referitoare la expoziţia de artǎ naivǎ - Salonul Internaţional de Artă Naivă,ediţia a XIV-a, 2017.
http://revistateatrala.radioromaniacultural.ro/teatrul-s-a-mutat-pe-simeze/#.Wk5DKO-yljg.gmail
https://www.monitorulsv.ro/Cultural-local/2017-12-22/Sculptorul-sucevean-Toader-Ignatescu-a-obtinut-Premiul-I-la-Salonul-International-de-Arta-Naiva

 

Lucrări expuse la SALONUL INTERNAȚIONAL DE ARTĂ NAIVĂ, ediția a XIV-a, 2017/2018

 

A N U N Ţ

În data de 19 decembrie 2017 au fost decernate premiile

SALONULUI INTERNAŢIONAL DE ARTĂ NAIVĂ - 2017,
organizat de Institutul Naţional al Patrimoniului,
în parteneriat cu Teatrul Naţional "I.L.Caragiale" Bucureşti,
Centrul Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale Iaşi
şi Complexul Muzeal Naţional "Moldova" - Muzeul Etnografic al Moldovei
la
Bucureşti - Teatrul Naţional "I.L.Caragiale", Sala Mică
19 decembrie 2017 -19 ianuarie 2018
Iaşi - Complexul Muzeal Naţional "Moldova" - Muzeul Etnografic al Moldovei
2 - 25 februarie 2018



Juriul
SIAN 2017, ediţia a XIV-a


Preşedinte: Conf. univ. dr. Cosmin Petru Paulescu - Universitatea Naţională de Artă Bucureşti, decan - Facultatea de Arte Decorative şi Design
Membri: Prof. Adrian Ardeleanu - director, Centrul Judeţean pentru
Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale Iaşi
Dr. Adriana Popescu - director Comunicare şi Relaţii Internaţionale - Teatrul Naţional “I.L. Caragiale" Bucureşti
Ion Parhon - critic de artă

PREMIILE

Salonului Internaţional de Artă Naivă
ediţia a XIV-a
Secţiunea Pictură naivă

Premiul I ex-aequo: Salomia ANDRONIC Răcăciuni, jud. Bacău, România
Ioan MĂRIC Bacău, România
Lucica CIOBANU Bălţaţi, jud. Iaşi, România

Premiul II
ex-aequo: Miri GOLDSHMIDT Haifa, Israel
Costel BOGATU Bucureşti, România
Marja-Muusa HÄMÄLÄINEN Varkaus, Finlanda

Premiul III ex-aequo: Ana KOTVÁŠOVÁ Padina, Serbia
Mariana MIHUŢ Brusturi - Hălmagiu, jud. Arad, România
Florin BEJINARI Rădăuţi, jud. Suceava, România

Secţiunea Sculptură naivă

Premiul I: Toader IGNĂTESCU Suceava, România

Diplome de excelenţă
Secţiunea Pictură naivă Catinca POPESCU Bacău, România
Camelia CIOBANU Reşiţa, jud. Caraş-Severin, România
Gheorghe CIOBANU Bălţaţi, jud. Iaşi, România
Nicolae PĂTRU Furnicoşi - Mihăeşti, jud. Argeş,
România
Mihai VINTILĂ Reşiţa, jud. Caraş-Severin, România
Secţiunea Sculptură naivă Gavril NICHITEAN Bucureşti, România
 

Institutul Național al Patrimoniului reia, începând cu anul acesta, tradiționala Sesiune de comunicări științifice a INP - continuatoare a Sesiunii DMI.

Cu această ocazie va fi sărbătorită împlinirea a 125 de ani de la înființarea Comisiunii Monumentelor Istorice, prilej cu care se vor revedea pe de o parte experienţa și avatarurile a 125 de ani de acțiune în slujba monumentele istorice, pe de altă parte se va analiza situația actuală a patrimoniului și posibilitățile de acțiune viitoare.

Evenimentul are loc în data de 20 decembrie, în Biblioteca Institutului, începând cu ora 09:30.

 

Program


Institutul Naţional al Patrimoniului, cu sprijinul Ministerului Culturii şi Identitǎţii Naţionale, organizează Salonul Internaţional de Artă Naivă, ediţia a XIV-a, în perioada 19 decembrie 2017 - 19 ianuarie 2018, la Teatrul Naţional "I. L. Caragiale" Bucureşti.
Expoziţia va mai fi itinerată la Iaşi, în perioada 2 - 25 februarie 2018.

Ediţia 2017 a Salonului Internaţional de Artǎ Naivǎ reuneşte lucrǎri ale artiştilor naivi din România şi din strǎinǎtate.
SIAN, desfăşurat din doi în doi ani, face parte din programul multianual expoziţional al institutului.

Expoziţia, deschisǎ în preajma sǎrbǎtorilor de Crǎciun şi Anul Nou, este pe cât de diversǎ, pe atât de motivatǎ din punct de vedere artistic - o multitudine de stiluri, compoziţii pline de viaţǎ, multe elemente animate, abordând subiecte variate, de la obiceiuri de sǎrbǎtori, scene din viaţa satului, scene citadine, la imaginare poveşti.

Pe simeze vor fi prezenţi unii dintre cei mai apreciaţi artişti naivi din: Finlanda, Germania, Italia, Israel, Serbia şi din România. Cele mai valoroase lucrări vor fi premiate de un juriu de specialitate.

Expoziţia va fi vernisată la Bucureşti - marţi, 19 decembrie a.c., orele 15,00 la Teatrul Naţional "I. L. Caragiale" - Sala Mică, Bulevardul Nicolae Bălcescu nr. 2, Bucureşti (accesul prin str. Tudor Arghezi).
Expoziţia va fi deschisă în perioada 19 decembrie 2017 - 19 ianuarie 2018, între orele 11.00 - 18.30, de marţi până duminică.
Intrarea este liberă.

Parteneri:
Teatrul Naţional "I. L.Caragiale" Bucureşti
Centrul Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii
Tradiţionale Iaşi



Pentru informaţii suplimentare: tel./fax : 0213366073, int.107; int 115

Persoane de contact: Oana Gabriela Petrică - coordonator proiect
e-mail: Această adresă de email este protejată de spambots. Trebuie să aveți JavaScript activat ca să o puteți vedea.,
Mirela Mihǎilǎ - responsabil proiect
e-mail: Această adresă de email este protejată de spambots. Trebuie să aveți JavaScript activat ca să o puteți vedea.

 

 

 
Patrimoniul nostru: acolo unde trecutul întâlneşte viitorul


În cadrul Forumului Cultural European 2017, desfăşurat la Milano, pe 7 şi 8 decembrie, se lansează oficial Anul European al Patrimoniului Cultural - 2018.

2018 va fi un an fără precedent pentru numărul şi importanţa activităţilor şi iniţiativelor pan-europene ce se adresează publicului larg şi profesioniştilor din domeniul patrimoniului cultural.
Scopul Anului European al Patrimoniului Cultural este încurajarea societăţii de a descoperi şi explora patrimoniul european, de a creşte conştientizarea pentru istoria şi valorile comune şi de a consolida apartenenţa la diversitatea culturală din spaţiul european.


Institutul Naţional al Patrimoniului, coordonatorul naţional al Anului European al Patrimoniului Cultural în România, lansează totodată apelul naţional pentru proiecte din domeniul patrimoniului cultural material, imaterial şi digital ce se vor putea derula în anul 2018 sub egida Anului European al Patrimoniului.


Logo-ul "Anul European al Patrimoniului Cultural" va putea fi atribuit acelor proiecte care se înscriu în obiectivele şi priorităţile Anului European al Patrimoniului Cultural în cadrul căruia sunt promovate- în parteneriat cu Consiliul Europei, UNESCO, ICOMOS, Europa Nostra şi alţi stakeholderi din domeniu - zece iniţiative majore, conturate în jurul a patru obiective:
* Angajament *
- Patrimoniul comun: patrimoniul cultural european, istoria şi a valorile comune aparţin tuturor şi se apropie mai mult de oameni;
- Patrimoniul la şcoală: descoperirea comorilor europene de la o vârstă fragedă;
- Tineretul pentru patrimoniu: revitalizarea patrimoniului datorită tinerilor.
* Sustenabilitate *
- Noi utilizări pentru patrimoniu: reinventarea siturilor şi a peisajelor industriale, religioase şi militare;
- Turism şi patrimoniu: turism responsabil şi sustenabil axat pe patrimoniul cultural.
* Protejare *
- Preţuirea patrimoniului: dezvoltarea unor standarde de calitate pentru intervenţiile pe siturile de patrimoniu cultural;
- Patrimoniul în pericol: combaterea traficului ilegal de bunuri culturale şi gestionarea riscurilor legate de siturile de patrimoniu.
* Inovaţie *
- Competenţe legate de patrimoniu: îmbunătăţirea educaţiei şi formării profesionale pentru profesii noi şi tradiţionale;
- Patrimoniul pentru toţi: inovaţiei socială şi încurajarea participării cetăţenilor şi a comunităţilor;
- Ştiinţa pentru patrimoniu: cercetare, inovare, ştiinţă şi tehnologie în beneficiul patrimoniului.

Gestionarea Anului European al Patrimoniului Cultural are loc:

• la nivel european:
- printr-un efort susţinut al instituţiilor europene: Comisia Europeană, Parlamentul European, Consiliul Europei, Serviciul European de Acţiune Externă, Comitetul Regiunilor şi Comitetul Economic şi Social European;
- printr-un efort comun al diferitelor departamente ale Comisiei (sub conducerea Direcţiei Generale Educaţie şi Cultură), axat pe educaţie, dezvoltare regională, coeziune socială, mediu, turism, cercetare, politica în domeniul audiovizualului etc.;
- Comisia Europeană este asistată de un Comitet compus din 35 de organizaţii reprezentative.
• la nivel naţional:
- printr-un coordonator desemnat de către statul membru al Uniunii Europene (pentru România - Institutul Naţional al Patrimoniului);
- coordonatorii naţionali sunt susţinuţi de multiplicatori: birourile "Europa Creativă", reprezentanţele Comisiei Europene şi ale Parlamentului European, părţile interesate din domeniul patrimoniului cultural etc.


Tipuri de acţiuni sau iniţiative locale
Selecţia se va realiza pentru proiecte şi evenimente culturale aflate în concordanţă cu obiectivele Anului European al Patrimoniului Cultural, conform Deciziei EU 2017/864, Articolul 2 şi 3. Acestea sunt subliniate prin:
- iniţiative care promovează dezbaterile şi conştientizarea cu privire la importanţa şi valoarea patrimoniului cultural şi, de asemenea, de a facilita angajamentul societăţii civile şi a părţilor interesate;
- campanii de informare, expoziţii, educaţie şi sensibilizare;
- împărtăşirea bunelor practici ale administraţiilor naţionale, regionale şi locale şi diseminarea informaţiei;
- realizarea de studii şi activităţi de cercetare şi inovare, cu difuzarea rezultatelor la nivel naţional sau european;
- promovarea proiectelor legate de Anul European al Patrimoniului Cultural, prin intermediul reţelelor media şi al reţelelor sociale.
Tipurile de iniţiative pot fi:
- evenimente culturale sau spectacole,
- evenimente media sau de lansare,
- expoziţii,
- campanii de informare, educare sau de sensibilizare a opiniei publice,
- festivaluri,
- conferinţe, simpozioane, forumuri sau dezbateri,
- studii de cercetare,
- workshop-uri,
- schimburi de experienţă,
- proiecte digitale.
Această listă nu este exhaustivă şi poate include şi alte iniţiative.

Beneficiari

Iniţiativele se vor adresa atât publicului larg (inclusiv copiilor şi tinerilor), profesioniştilor din domeniul patrimoniului cultural şi altor părţi interesate. Anul European al Patrimoniului Cultural aparţine tuturor!
Iniţiativele pot fi în curs de desfăşurare, cu dezvoltare în 2017 şi 2018, sau planificate pentru anul 2018. Tematica iniţiativelor poate fi dezvoltată pentru resursele moştenite din trecut, sub toate formele şi aspectele: tangibile şi intangibile. Astfel, sunt incluse: monumente şi situri, peisaje şi situri naturale, practici şi meserii legate de domeniul cultural, diverse expresii ale creativităţii umane, colecţii păstrate şi administrate de către instituţii publice sau private (precum muzee, biblioteci sau arhive), patrimoniul cinematografic etc.
Pe măsura derulării Anului se va completa lista de proiecte şi iniţiative derulate sub egida sa, precum şi lista de contacte asociată acestora.

 


Formularul de înscriere a proiectelor ce se vor derula în 2018 pentru atribuirea logo-ul şi statutul de eveniment oficial în cadrul Anului European al Patrimoniului Cultural poate fi accesat aici.
Regulamentul selecției poate fi accesat aici.

Institutul Naţional al Patrimoniului aşteaptă propunerile dumneavoastră până la data de 22 decembrie 2017 la adresa Această adresă de email este protejată de spambots. Trebuie să aveți JavaScript activat ca să o puteți vedea..

 

Pentru mai multe informații, Comunicatul de presă al Comisiei Europene poate fi accesat aici.

 
Patrimoniul nostru: acolo unde trecutul întâlneşte viitorul


În cadrul Forumului Cultural European 2017, desfăşurat la Milano, pe 7 şi 8 decembrie, se lansează oficial Anul European al Patrimoniului Cultural - 2018.

2018 va fi un an fără precedent pentru numărul şi importanţa activităţilor şi iniţiativelor pan-europene ce se adresează publicului larg şi profesioniştilor din domeniul patrimoniului cultural.
Scopul Anului European al Patrimoniului Cultural este încurajarea societăţii de a descoperi şi explora patrimoniul european, de a creşte conştientizarea pentru istoria şi valorile comune şi de a consolida apartenenţa la diversitatea culturală din spaţiul european.


Institutul Naţional al Patrimoniului, coordonatorul naţional al Anului European al Patrimoniului Cultural în România, lansează totodată apelul naţional pentru proiecte din domeniul patrimoniului cultural material, imaterial şi digital ce se vor putea derula în anul 2018 sub egida Anului European al Patrimoniului.


Logo-ul "Anul European al Patrimoniului Cultural" va putea fi atribuit acelor proiecte care se înscriu în obiectivele şi priorităţile Anului European al Patrimoniului Cultural în cadrul căruia sunt promovate- în parteneriat cu Consiliul Europei, UNESCO, ICOMOS, Europa Nostra şi alţi stakeholderi din domeniu - zece iniţiative majore, conturate în jurul a patru obiective:
* Angajament *
- Patrimoniul comun: patrimoniul cultural european, istoria şi a valorile comune aparţin tuturor şi se apropie mai mult de oameni;
- Patrimoniul la şcoală: descoperirea comorilor europene de la o vârstă fragedă;
- Tineretul pentru patrimoniu: revitalizarea patrimoniului datorită tinerilor.
* Sustenabilitate *
- Noi utilizări pentru patrimoniu: reinventarea siturilor şi a peisajelor industriale, religioase şi militare;
- Turism şi patrimoniu: turism responsabil şi sustenabil axat pe patrimoniul cultural.
* Protejare *
- Preţuirea patrimoniului: dezvoltarea unor standarde de calitate pentru intervenţiile pe siturile de patrimoniu cultural;
- Patrimoniul în pericol: combaterea traficului ilegal de bunuri culturale şi gestionarea riscurilor legate de siturile de patrimoniu.
* Inovaţie *
- Competenţe legate de patrimoniu: îmbunătăţirea educaţiei şi formării profesionale pentru profesii noi şi tradiţionale;
- Patrimoniul pentru toţi: inovaţiei socială şi încurajarea participării cetăţenilor şi a comunităţilor;
- Ştiinţa pentru patrimoniu: cercetare, inovare, ştiinţă şi tehnologie în beneficiul patrimoniului.

Gestionarea Anului European al Patrimoniului Cultural are loc:

• la nivel european:
- printr-un efort susţinut al instituţiilor europene: Comisia Europeană, Parlamentul European, Consiliul Europei, Serviciul European de Acţiune Externă, Comitetul Regiunilor şi Comitetul Economic şi Social European;
- printr-un efort comun al diferitelor departamente ale Comisiei (sub conducerea Direcţiei Generale Educaţie şi Cultură), axat pe educaţie, dezvoltare regională, coeziune socială, mediu, turism, cercetare, politica în domeniul audiovizualului etc.;
- Comisia Europeană este asistată de un Comitet compus din 35 de organizaţii reprezentative.
• la nivel naţional:
- printr-un coordonator desemnat de către statul membru al Uniunii Europene (pentru România - Institutul Naţional al Patrimoniului);
- coordonatorii naţionali sunt susţinuţi de multiplicatori: birourile "Europa Creativă", reprezentanţele Comisiei Europene şi ale Parlamentului European, părţile interesate din domeniul patrimoniului cultural etc.


Tipuri de acţiuni sau iniţiative locale
Selecţia se va realiza pentru proiecte şi evenimente culturale aflate în concordanţă cu obiectivele Anului European al Patrimoniului Cultural, conform Deciziei EU 2017/864, Articolul 2 şi 3. Acestea sunt subliniate prin:
- iniţiative care promovează dezbaterile şi conştientizarea cu privire la importanţa şi valoarea patrimoniului cultural şi, de asemenea, de a facilita angajamentul societăţii civile şi a părţilor interesate;
- campanii de informare, expoziţii, educaţie şi sensibilizare;
- împărtăşirea bunelor practici ale administraţiilor naţionale, regionale şi locale şi diseminarea informaţiei;
- realizarea de studii şi activităţi de cercetare şi inovare, cu difuzarea rezultatelor la nivel naţional sau european;
- promovarea proiectelor legate de Anul European al Patrimoniului Cultural, prin intermediul reţelelor media şi al reţelelor sociale.
Tipurile de iniţiative pot fi:
- evenimente culturale sau spectacole,
- evenimente media sau de lansare,
- expoziţii,
- campanii de informare, educare sau de sensibilizare a opiniei publice,
- festivaluri,
- conferinţe, simpozioane, forumuri sau dezbateri,
- studii de cercetare,
- workshop-uri,
- schimburi de experienţă,
- proiecte digitale.
Această listă nu este exhaustivă şi poate include şi alte iniţiative.

Beneficiari

Iniţiativele se vor adresa atât publicului larg (inclusiv copiilor şi tinerilor), profesioniştilor din domeniul patrimoniului cultural şi altor părţi interesate. Anul European al Patrimoniului Cultural aparţine tuturor!
Iniţiativele pot fi în curs de desfăşurare, cu dezvoltare în 2017 şi 2018, sau planificate pentru anul 2018. Tematica iniţiativelor poate fi dezvoltată pentru resursele moştenite din trecut, sub toate formele şi aspectele: tangibile şi intangibile. Astfel, sunt incluse: monumente şi situri, peisaje şi situri naturale, practici şi meserii legate de domeniul cultural, diverse expresii ale creativităţii umane, colecţii păstrate şi administrate de către instituţii publice sau private (precum muzee, biblioteci sau arhive), patrimoniul cinematografic etc.
Pe măsura derulării Anului se va completa lista de proiecte şi iniţiative derulate sub egida sa, precum şi lista de contacte asociată acestora.

 


Formularul de înscriere a proiectelor ce se vor derula în 2018 pentru atribuirea logo-ul şi statutul de eveniment oficial în cadrul Anului European al Patrimoniului Cultural poate fi accesat aici.
Regulamentul selecției poate fi accesat aici.

Institutul Naţional al Patrimoniului aşteaptă propunerile dumneavoastră până la data de 22 decembrie 2017 la adresa Această adresă de email este protejată de spambots. Trebuie să aveți JavaScript activat ca să o puteți vedea..

 

Pentru mai multe informații, Comunicatul de presă al Comisiei Europene poate fi accesat aici.

Comitetul Interguvernamental al UNESCO pentru Salvgardarea Patrimoniului Cultural Imaterial a votat, la 6 decembrie 2017, înscrierea „Practicilor culturale asociate zilei de 1 Martie (Mărțişorul)‟ – dosar multinațional coordonat de România și elaborat împreună cu Republica Moldova, Republica Macedonia și Republica Bulgaria – în Lista Reprezentativă a Patrimoniului Cultural Imaterial al Umanității .

Reuniunea se desfăşoară la Jeju, în Republica Coreea, în perioada 4-9 decembrie 2017.

În contextul reuniunii, urmare a analizei nominalizărilor elementelor de patrimoniu cultural imaterial propuse pentru înscrierea pe Lista Reprezentativă, statele părţi în dosar au convins experţii internaţionali ai Comitetului asupra valorii universale de necontestat a practicilor culturale asociate zilei de 1 Martie și a rolului pe care îl au în îmbogățirea tezaurului cultural mondial și a creativității umane.

Realizarea dosarului a presupus efortul unei numeroase echipe de specialişti remarcabili din instituțiile de profil și autorităţile guvernamentale / ministerele de resort din cele patru state partenere. Din partea României, activitatea grupului de lucru s-a aflat sub coordonarea doamnei academician Sabina Ispas, director general al Institutului de Etnografie şi Folclor „Constantin Brăiloiu“ al Academiei Române și președinte al Comisiei Naționale pentru Salvgardarea Patrimoniului Cultural Imaterial. Au făcut parte din componența acestui grup sau au contribuit la înscrierea dosarului şi la demersurile de promovare, alături de reprezentanţii din celelalte trei state partenere, distinsele doamne: conf. univ. dr. Ioana Fruntelată, Facultatea de Litere, Universitatea Bucureşti, cercetător ştiinţific dr. Doina Işfănoni, Muzeul Naţional al Satului „Dimitrie Gusti“, membru al Comisiei Naționale pentru Salvgardarea Patrimoniului Cultural Imaterial, consilier Cătălina Pîrvu, Ministerul Culturii şi Identităţii Naţionale, cercetător ştiinţific dr. Iulia Wisosenschi, Institutul de Etnografie şi Folclor „Constantin Brăiloiu“, cercetător ştiinţific drd. Laura Toader, Institutul de Etnografie şi Folclor „Constantin Brăiloiu“.

„Înscrierea Mărțișorului în Lista Reprezentativă a Patrimoniului Cultural Imaterial al Umanităţii UNESCO este un adevărat succes și reprezintă încă o dovadă a faptului că atunci când specialiștii din domeniu și instituțiile publice au o strânsă colaborare, împreună putem realiza lucruri minunate. Felicitări tuturor celor care au făcut posibil acest rezultat excepțional!”, a declarat ministrul Lucian Romașcanu.

Alese mulțumiri sunt îndreptate Comisiei Naționale pentru Salvgardarea Patrimoniului Cultural Imaterial, Ministerului Afacerilor Externe, Delegaţiei permanente a României pe lângă UNESCO și Comisiei Permanente Comune a Camerei Deputaților și Senatului pentru Relația cu UNESCO – Parlamentul României, pentru sprijinul permanent acordat de-a lungul procedurilor, fundamentării argumentelor de susţinere şi de promovare a dosarului Mărţişorul pentru înscriere la UNESCO. 

În urmă cu un an, la 1 decembrie 2016, a fost înscris în patrimoniul cultural imaterial al umanităţii dosarul România - Republica Moldova „Tehnici tradiţionale de realizare a Scoarţei în România şi Republica Moldova‟. Acestea se alătură celorlalte cinci dosare cu obiceiuri, meșteșuguri şi tradiţii înscrise de România sau în colaborare România - Republica Moldova în patrimoniul imaterial al UNESCO: „Ritualul Căluşului“ (2008), „Doina“ (2009), „Tehnici de prelucrare a ceramicii de Horezu“ (2012), „Colindatul de ceată bărbătească în România și Republica Moldova“ (2013) și „Jocul fecioresc“ (2015).



Sfârşitul anului 2017 marchează, în preajma lansării oficiale a programului Anul European al Patrimoniului Cultural 2018, din luna decembrie, şi completarea Listei Mărcii patrimoniului european cu noi situri care celebrează şi simbolizează idealurile, valorile, istoria şi integrarea la nivel european.
Juriul de experţi independenţi a selectat nouă situri care îndeplinesc toate criteriile reglementate prin Decizia Nr. 1194/2011/UE din 25 câte au fost preselectate de 19 state membre pentru sesiunea de selecţie din anul 2017 a Mărcii patrimoniului european:
Siturile patrimoniului muzical al oraşului Lepizig (Germania); Sinagoga din strada Dohány (Ungaria); Fortul Cadine (Italia); Biserica de la Javorca (Slovenia); Fostul lagăr de concentrare de la Natzweiler şi lagărele sale anexate (Franţa şi Germania); Memorialul Sighet (România); Bois du Cazier (Belgia); Satul Schengen (Luxemburg) şi Tratatul de la Maastricht (Ţările de Jos).
Dintre cele două situri preselectate de România în primăvara acestui an, Cetatea Oradei (jud. Bihor) şi Memorialul Sighet (jud. Maramureş), acesta din urmă a fost selectat pentru a i se conferi Marca, fiind şi primul din ţara noastră care intră în reţeaua de situri reprezentative pentru istoria Europei în cadrul actualului program al Mărcii derulat sub egida Uniunii Europene începând cu anul 2011.
Raportul Juriului de experţi independenţi, care conţine şi evaluarea tuturor siturilor care au intrat în competiţia de anul acesta, a fost publicat la adresa de web:
https://ec.europa.eu/programmes/creative-europe/news/european-heritage-label-sites-2017-announced_en
Comisia Europeană va desemna în mod oficial siturile în luna februarie 2018, iar o ceremonie de decernare a premiilor va avea loc în luna martie 2018, în Bulgaria.
Odată cu rezultatul selecţiei din acest an, un număr total de 38 de situri din 18 state membre deţin în prezent Marca patrimoniului european.

Reamintim faptul că procedura de selecţie pentru Marca patrimoniului european constă în două etape:
I. Preselecţie la nivelul statului membru participant în urma căreia pot fi preselectate maximum două situri;
II. Selecţie finală la nivelul Comisiei Europene, în urma căreia maximum un sit din fiecare stat membru poate primi Marca, dacă toate criteriile sunt îndeplinite.
În accepţiunea acestui program cultural, "situri" înseamnă monumente, situri naturale, subacvatice, arheologice, industriale sau urbane, peisaje culturale, locuri comemorative, bunuri şi obiecte culturale şi patrimoniu imaterial asociate unui loc, inclusiv patrimoniu contemporan.
Scurte prezentări în limba română ale celor nouă situri câştigătoare, disponibile pe pagina de web a Comisiei Europene în cinci limbi de circulaţie internaţională:

 

 

sighet
 

Memorialul Sighet (Sighet, România)

Memorialul Sighet se găseşte într-o fostă închisoare stalinistă din Sighet, care a fost folosită pentru a trimite în detenţie elevi, studenţi şi ţărani care făceau parte din mişcarea de rezistenţă (1948-1950), oponenţi politici, jurnalişti şi membri ai clerului (1950-1955), precum şi infractori de drept comun până în anii 1970. Astăzi, acest sit este un memorial dedicat victimelor regimurilor comuniste şi prezintă evoluţia şi efectele regimurilor comuniste din România şi din alte ţări din Europa de Est. Memorialul oferă o perspectivă asupra reprimării desfăşurate de regimurile comuniste în Europa de-a lungul secolului XX, inclusiv a morţilor şi suferinţelor cauzate atât în interiorul, cât şi în afara zidurilor închisorii.

Leipzig
Siturile patrimoniului muzical al oraşului Lepizig
(Leipzig, Germania)

Siturile patrimoniului muzical al oraşului Lepizig sunt constituite dintr-o serie de nouă locuri din Leipzig care reprezintă diferite episoade din istoria sa muzicală, cum ar fi biserici şi instituţii de învăţământ, orchestre şi compozitori. Ele evidenţiază varietatea activităţilor muzicale care au avut loc în Leipzig începând cu secolul al treisprezecelea. Acest ansamblu de situri constituie un exemplu al continuităţii dinamice a unei tradiţii europene specifice în domeniul muzicii şi al angajamentului civic.

Budapesta

Complexul sinagogii din strada Dohány
(Budapesta, Ungaria)

Construită în jurul anilor 1850, sinagoga din strada Dohány este cea mai mare sinagogă din Europa şi a doua ca mărime din lume. Împrejurimile sale includ un muzeu şi arhive, un memorial pentru 10 000 de soldaţi evrei maghiari care şi-au pierdut viaţa în Primul Război Mondial, o grădină utilizată ca cimitir pentru victimele Holocaustului, precum şi Parcul Memorial Wallenberg. Complexul sinagogii din strada Dohány este un simbol al integrării, al comemorării şi al deschiderii spre dialog.

Cadine
Fortul Cadine (Trento, Italia)

Fortul Cadine, o fortificaţie reprezentativă pentru sistemul de apărare al unui număr de aproximativ 80 de monumente similare construite între 1860 şi 1915 în regiunea Trento, ne reaminteşte de diviziunile istorice, de conflictele militare şi de modificările graniţelor şi oferă contextul necesar pentru a înţelege mai bine valoarea frontierelor deschise şi a liberei circulaţii.

Javorca
Biserica de la Javorca (Tolmin, Slovenia)

Biserica memorială de la Javorca este o operă unică a stilului Art Nouveau, construită în munţi de soldaţi ai frontului Isonzo din Primul Război Mondial în amintirea soldaţilor căzuţi în luptă, indiferent de originea şi de cultura lor. În prezent, biserica şi peisajul său cultural continuă să simbolizeze acest apel pentru reconciliere şi puterea unificatoare a creaţiei şi a construcţiei artistice realizate în colaborare.
Natzweiler

Fostul lagăr de concentrare de la Natzweiler şi lagărele sale anexate (Alsace-Moselle, Franţa şi Baden-Württemberg, Germania)


Fostul lagăr de concentrare nazist de la Natzweiler şi cele 50 de lagăre anexate au fost operaţionale între 1941 şi 1945 pe ambele maluri ale Rinului, care, la acel moment, aparţineau celui de-al Treilea Reich, iar în prezent aparţin Franţei şi Germanei. În reţeaua de lagăre de la Natzweiler, au fost supuşi terorii naziste prizonieri din aproape toate ţările europene. Mulţi dintre prizonieri fuseseră iniţial luptători din mişcările de rezistenţă care au fost victime ale muncii forţate. Astăzi, acest sit este un loc de comemorare şi de educare a cetăţenilor.
Cazier
Bois du Cazier (Marcinelle, Belgia)

Situl minelor de cărbuni din Bois du Cazier oferă o imagine asupra claselor muncitoare şi a imigraţiei din Valonia (Belgia) în secolul XX. În 1956, întregul sit, de la gura puţului până la haldele de zgură, a fost scena unui dezastru în care şi-au pierdut viaţa 262 de persoane de 12 naţionalităţi diferite. Deşi activitatea minieră a încetat în 1967, din 2002 situl a fost transformat într-un muzeu dedicat cărbunelui, fierului şi industriei sticlei. Acest sit reaminteşte solidaritatea europeană demonstrată în urma dezastrului din 1956, care a determinat, de asemenea, crearea unui organism de sănătate şi securitate de către Comunitatea Europeană a Cărbunelui şi Oţelului.
Schengen

Satul Schengen (Schengen, Luxemburg)

Schengen este un sat de pe malurile râului Moselle, situat la punctul de întâlnire al celor trei ţări de frontieră: Luxemburg, Germania şi Franţa. Aici au fost semnate în 1985 şi în 1990, pe un vas de croazieră, Acordul Schengen şi Convenţia de aplicare a acestuia. În sat, mai multe locuri ne reamintesc de acord, printre care Centrul european din Schengen şi muzeul acestuia. De la semnarea Acordului Schengen, satul Schengen a devenit eponimul liberei circulaţii în Europa.
Maastricht

Tratatul de la Maastricht (Maastricht, Ţările de Jos)

Tratatul de la Maastricht (1991-1992) este un moment de referinţă al procesului de integrare europeană: la Maastricht au căzut de acord cele 12 state membre care formau, la vremea respectivă, Uniunea Europeană să instituie uniunea economică şi monetară care a condus la introducerea monedei euro, să consolideze reprezentarea democratică şi să extindă competenţele la noi domenii, cum ar fi cultura. Astăzi, clădirea administraţiei provinciale în care a fost negociat şi semnat Tratatul la 7 februarie 1992 este un centru pentru vizitatori şi expoziţii.


 

Pagina 1 din 29