SHARE

Lista INDICATIVĂ UNESCO

La data de 13 martie 2018 au fost anunţate proiectele câştigătoare ale celei de a treia sesiuni de finanţare din programul INTERREG Europe, program ce sprijină autorităţile din ţările europene să dezvolte şi să furnizeze politici publice mai bune.


Printre proiectele câştigătoare se află INNOCASTLE - INNOvating policy instruments for preservation, transformation and exploitation of heritage CASTLEs, manors and gardens - proiect iniţiat de Institutul Naţional al Patrimoniului, cu consultanţa de specialitate a Eurodite (Olanda/România). Acesta va fi desfăşurat, pe o perioadă de 4 ani şi jumătate, alături de Universitatea din Ghent (Belgia), Guvernul regional al Extremadura (Spania), INTO - International National Trusts Organisation (Marea Britanie), Provincia Gelderland (Olanda).


Proiectul INNOCASTLE este construit în jurul ideii de transformare şi utilizare a reşedinţelor elitelor de altă dată - ansambluri, conace şi castele, grădinile acestora - ca forme de patrimoniu european particular, aşezate în marea lor majoritate în zone rurale şi de cele mai multe ori necunoscute publicului larg şi turiştilor. Acestea au potenţialul de a deveni catalizatori ai inovării şi dezvoltării sustenabile rurale, lucru care necesită însă o schimbare de paradigmă în politicile publice. Proiectul INNOCASTLE îşi propune să identifice modalităţile viabile de revitalizare a acestor comori ascunse prin adoptarea unor politici care să capaciteze actorii locali, investitorii privaţi şi care să încurajeze parteneriatele inter-sectoriale. În calitate de partener coordonator, Institutului Naţional al Patrimoniului va organiza şi coordona toate etapele de desfăşurare ale acestui demers.


Lista oficială a câştigătorilor poate fi consultată aici: https://www.interregeurope.eu/news-and-events/news/2787/third-call-projects-approved/


 

România

     
Strategia naţională de dezvoltare a ecoturismului în România, 2016-2020 Institutul Național de Cercetare Dezvoltare în Turism (INCDT) (pdf)
 

Resurse Informaționale

     
Manifestul european al turismului pentru creștere si locuri de munca

https://www.tourismmanifesto.eu/
Airports Council International Europe, AIRLINES FOR EUROPE, Amadeus, CONFTURISMO, Disneyland Paris, The European Association for Aquatic Mammals, European Alliance for Tourism and Hospitality, The European Cyclists' Federation, The European Travel Agents and Tour Operators’ Associations, European Cultural Tourism Network, European Destinations of Excellence, The European Federation of Campingsite Organisations and Holiday Park Associations, European Federation of Food, Agriculture and Tourism Trade Unions, European Greenways Association, The European Network for Accessible Tourism, The European Union Road Federation, Startup Turismo, The European Travel Commission, European Transport Workers' Federation, European tourism association, The European Technology and Travel Services Association, European Union Federation of Youth Hostel Associations, EURAIL GROUP, EuroGites - European Federation of Rural Tourism, European Boating Industry, Europa Nostra, Federturismo Confindustria, Hospitality Europe,  the International Association of Amusement Parks and Attractions, IRU, International Social Tourism Organization, Network of European Regions for a Sustainable and Competitive Tourism, Observatory on Tourism in the European Islands, PEARLE Live Performance Europe, The Tourism Society Europa, UNI Global Union

(pdf)
Cultural Routes of the Council of Europe European Institute of Cultural Routes, Luxemburg (pdf)

Tourism, Culture and

Sustainable Development
UNESCO (pdf)
     
Europa
     

MANAGEMENTUL ITINERARIILOR CULTURALE: De la teorie la practică

European Institute of Cultural Routes, Luxemburg (pdf)

Study on Tourism and Intangible Cultural Heritage

United Nations World Tourism Organization (UNWTO) (pdf)

Thessalia Charter for Sustainable Cultural Tourism, 2nd edition, November 2016

European Cultural Tourism Network (pdf)

A Guide to Best Practices for Archaeological Tourism

Archaeological Institute of America, Adventure Travel Trade Association (pdf)
Ghid de realizare practică și îmbunătățire / poziționare a turismului de drumeție de-a lungul Dunării

Naturefriends International, Viena, Austria www.nf-int.org

WGD Tourismus GmbH, Linz, Austria www.danube.at

(pdf)

Proiectul propus explorează o figură marcantă a culturii şi istoriei româneşti - Constantin Brâncoveanu, abordînd o temă mai puţin cunoscută, cea a curţii itinerante, dar şi a potenţialelor trasee culturale ce se vor puncta în aceste locuri.
Resursa imensă pe care o generează patrimoniul cultural constituie una dintre condiţiile necesare dezvoltării comunităţilor locale, prin atragerea turiştilor şi dezvoltarea serviciilor turistice.
Investiţiile în turism şi cultură permit comunităţilor să folosească avantajele oferite de potenţialul turistic şi să contribuie la consolidarea identităţii proprii.Acest proiect a propus identificarea unor trasee culturale şi memoriale, care sunt puse la dispoziţia tuturor celor interesaţi.
Punerea în valoare a patrimoniului cultural naţional creează oportunităţi şi premize de promovare a spiritului incluziv, de participare comunitară la procesul de regenerare locală, prin crearea unor oportunitati de atragere şi de educare a tinerilor, de participare a comunităţilor locale şi mai ales de conştientizare a acestora a faptului că patrimoniul cultural este un factor de dezvoltare sustenabilă, de creştere şi de dezvoltare economică. In condiţiile crizei economice puternice, existenţa patrimoniului cultural este şi devine din ce în ce mai pregnant o resursă de dezvoltare.

Proiectul şi-a propus să contribuie la păstrarea şi valorificarea acestui program arhitectural specific Ţării Româneşti, parte a unui program de arhitectură est-europeană, culele.
Prezentarea acestui tip arhitectural îşi propune păstrarea memoriei acestui program de arhitectură pe cale de dispariţie care a apărut din cauza nesiguranţei, având un caracter defensiv, ca punct de veghe, semnalizare şi chiar locuinţă.
Specifice mai ales Olteniei sunt culele, locuinţe fortificate, ridicate de către boieri locali pentru a se apăra de raidurile de jaf ale cetelor turceşti din secolul al XVIII lea de peste Dunăre.

Proiectul cultural "Monumente şi Eroi - Memoria Marelui Război. Proiect Pilot, jud. Ilfov", cofinanţat de Administraţia Fondului Cultural Naţional, pe lângă activităţile de inventariere, protejare şi promovare a obiectivelor comemorative, au fost propuse şi trasee culturale cu bicicleta sau pietonale în localităţile în care monumentele comemorative şi de arhitectură sunt reprezentative.
Aceste trasee îşi propun să atragă tinerii din comunitatea locală şi să implice autorităţile şi instituţiile de învăţământ care pot dezvolta aceste trasee, prin ghidaje pentru doritori şi realizarea de materiale promoţionale.

Institutul Naţional al Patrimoniului a propus un proiect de educaţie prin cultură, ce şi-a propus să onoreze şi să comemoreze un secol de la intrarea României în Primul Război (1916-1918) în urma căruia se formează Romania Mare.

Scopul proiectului este de a proteja, valoriza şi promova patrimoniul memorial, de a sensibiliza tinerii în cunoaşterea şi preţuirea acestui patrimoniu, prin activităţi de inventariere şi prin valorizarea memoriei intangibile ale cultului eroilor.

Proiectul a inventariat monumentele din judeţul Argeş, circa 250 de obiective comemorative, 16 cimitire, 6 obiective aflate pe Lista Monumentelor Istorice. De asemenea, şi-a propus să contribuie la păstrarea, protejarea şi promovarea monumentelor de for public şia monumentelor memoriale şi funerare înscrise pe Lista Monumentelor Istorice, care păstrează în conştiinţa colectivă un marker identitar şi comunitar important.
Proiectul oferă accesul publicului la harta digitală care cuprinde localizarea şi scurta prezentare a fiecărui monument inventariat.

La data de 1 martie 2018 Comisia Europeană a decis să îmbogăţească Lista Patrimoniului European cu alte 9 situri care vorbesc publicului despre istorie, idealuri, valori europene dar şi despre parcursul integrării europene. Aceste noi situri vor primi în mod oficial distincţia Mărcii Patrimoniului European pe data de 26 Martie 2018 în cadrul unei ceremonii care se va desfăşura la Plovdiv, Bulgaria, ca parte a conferinţei internaţionale "Patrimoniul cultural: pentru o Europă durabilă".


Printre câştigători se află şi primul sit din România, Memorialul Sighet, care se regăseşte între locurile care reamintesc de flagelurile secolului XX şi de victimele represiunii extreme a regimurilor nazist şi comunist.

Centrul Patrimoniului Mondial - UNESCO a confirmat astăzi oficial că dosarul de nominalizare a Ansamblului Monumental realizat de Constantin Brâncuşi la Târgu Jiu - Brâncuşi Monumental Ensemble of Târgu Jiu -pentru Lista Patrimoniului Mondial întruneşte toate cerinţele tehnice prevăzute de Ghidul Operaţional al Convenţiei Patrimoniului Mondial Cultural şi Natural şi a fost transmis către ICOMOS - Consiliul Internaţional al Monumentelor şi siturilor - pentru evaluare.


Dosarul a fost elaborat de Institutul Naţional al Patrimoniului şi avizat de Comisia Naţională a Monumentelor Istorice pe parcursul anului 2017 şi a fost depus la Centrul Patrimoniului Mondial UNESCO de către Ministerul Culturii şi Identităţii Naţionale, cu sprijinul Delegaţiei Permanente a României pe lângă UNESCO, în data de 31 ianuarie 2018.


În elaborarea dosarului INP a beneficiat de sprijinul Primăriei Municipiului Târgu Jiu, al Centrului pentru Cercetare Documentare şi Promovare "Constantin Brâncuşi" şi al Consiliului Ştiinţific al acestuia precum şi al Institutului de Cercetare Dezvoltare în Optoelectronică INOE 2000.


Institutul Naţional al Patrimoniului mulţumeşte tuturor celor care au contribuit la elaborarea şi susţinerea acestui dosar şi vă invită să-i urmăriţi parcursul UNESCO pe site-ul brancusi.world. Acesta va prezenta conţinutul dosarului şi va urmări tot traseul său procedural, de la evaluarea ICOMOS cu toate etapele sale tehnice (martie 2018 - aprilie 2019) şi până la decizia Comitetului Patrimoniului Mondial (iunie - iulie 2019).

 

 


Element de patrimoniu cultural imaterial, Mărţişorul a fost înscris de UNESCO, în anul 2017, în Lista Reprezentativă a Patrimoniului Cultural Imaterial al Umanităţii în urma candidaturii unui dosar multinaţional (Cultural Practices Associated to the 1st of March - România, Bulgaria, Macedonia, Republica Moldova).
Mărţişorul reprezintă un vechi obicei cu caracter lunar şi feminin, răspândit pe tot teritoriul României, practicat şi în alte zone sud-est europene. Iniţial, şnurul împletit, un fir roşu şi unul alb, era confecţionat de femei şi oferit în familie şi în comunitate, dăruit în principal persoanelor de sex feminin. Astăzi este dăruit de bunici/părinţi/naşi copiilor pentru a fi sănătoşi, de flăcăi fetelor pentru a fi frumoase şi drăgăstoase, de bărbaţi femeilor, de copii mamelor, bunicilor, rudelor, de fete şi femei altor fete şi femei. De remarcat, că în unele zone din Moldova şi Transilvania este dăruit şi bărbaţilor.
Mărţişorul/Marţul/Mărţugul/Mărţiguşul tradiţional este o amuletă alcătuită dintr-un bănuţ de argint, prin care trece şnurul ale cărui culori simbolizează: albul - puritatea începutului, roşul - atribut al vitalităţii (sănătate, frumuseţe sau iubire), dar şi victoria soarelui asupra frigului, care marchează renaşterea naturii. Se poartă la mâna stângă sau în piept, aproape întreaga lună, după care se leagă de ramura înmugurită a unui pom roditor. Dacă pomul nu rodeşte în acel an, e semn rău. De asemenea, mărţişorul poate fi purtat până la sosirea berzelor când se spune: "Na-ţi negreţile şi dă-mi albeţele!"
În credinţa populară, Mărţişorul are o funcţie magică, protectoare într-un prag temporal important - primăvara şi o funcţie festivă, care marchează o dată importantă din calendarul popular, căci el este supranumit Cap de primăvară. Mărţişorul se prindea în coarnele animalelor sau la intrările în gospodărie, în casă sau în grajd, în credinţa că poate asigurara sănătatea în anul vegetaţional şi agrar ce urma.
Mărţişorul are o semnificaţie afectivă aparte, de împărtăşire a bucuriei începutului primăverii şi de comunicare a afecţiunii pentru persoanele cărora li se dăruiesc mărţişoare.
Astăzi semnificaţiile principale ale Mărţişorului sunt de natură simbolică. Amuleta însoţitoare a şnurului particularizează mesajul simbolic şi alegoric al mărţişorului ( floarea - frumuseţea, coşarul şi potcoava - purtătoare de noroc, fluturele- gingăşia).
Păstrarea şi transmiterea obiceiului de a dărui şi primi acest simbol al sosirii primăverii este încurajată prin învăţare informală, în cadrul familiei, în ateliere de creaţie, în cercuri şi programe şcolare.


Fotografii din Arhiva Centrului Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale Iași

 In data de 23 februarie 2018, la Galaţi, a avut loc lansarea cărţii "Obiceiuri de iarnă la Dunărea de Jos", vol.I, autori Iuliana Băncescu şi Laura Elisabeta Panaitescu, volum editat în urma colaborării şi parteneriatului încheiat între Institutul Naţional al Patrimoniului şi Centrul Cultural "Dunărea de Jos" din Galaţi, în anul 2017, pentru cercetarea, conservarea şi valorificarea obiceiurilor de iarnă din judeţul Galaţi.
Cartea conţine un studiu dedicat obiceiurilor de iarnă actuale din judeţul Galaţi, observaţii referitoare la desfăşurarea obiceiurilor de iarnă în satele Tuluceşti, Odaia Manolache, Măstăcani, Brăhăşeşti, Piscu, Nămoloasa, Braniştea, Suceveni, Băleni, Costache Negri, Rădeşti, Schela, o culegere de texte contemporane (colinde, urături, strigături la Capră, teatru popular) din satele studiate, şi un CD audio mp3, cu cele 67 piese înregistrate pe teren - autor Iuliana Băncescu, precum şi observaţii asupra desfăşurării obiceiurilor şi texte din arhiva Centrului Cultural "Dunărea de Jos" - autor Laura Elisabeta Panaitescu.
Deoarece epoca actuală este una în care repertoriul tradiţional este într-o continuă stingere, făcând loc, tot mai mult, creaţiei şi înnoirilor de tot felul, obiceiurile suferă importante schimbări de funcţie, simbolistică, performare, iar timpul este tot mai puţin îngăduitor cu oamenii, influenţând şi practicarea obiceiurilor de iarnă, considerăm această carte drept un document important pentru comunităţile studiate şi pentru specialişti, dar poate un document mai important pentru viitor.
Dorim ca lucrarea să fie un semnal pentru oameni - practicanţi şi autorităţi - referitor la importanţa obiceiurilor de iarnă în viaţa şi cultura comunităţilor, un îndemn la conservarea valorilor patrimoniului cultural imaterial şi implicit, a identităţii şi spiritualităţii comunităţilor locale, o încurajare pentru cunoscători şi practicanţi, un imbold la deşteptarea spiritului tinerilor şi a gustului lor pentru valorile care îi şi ne reprezintă, ca neam.