SHARE

Utile
Institutul Naţional al Patrimoniului

 

 
Patrimoniul nostru: acolo unde trecutul întâlneşte viitorul


În cadrul Forumului Cultural European 2017, desfăşurat la Milano, pe 7 şi 8 decembrie, se lansează oficial Anul European al Patrimoniului Cultural - 2018.

2018 va fi un an fără precedent pentru numărul şi importanţa activităţilor şi iniţiativelor pan-europene ce se adresează publicului larg şi profesioniştilor din domeniul patrimoniului cultural.
Scopul Anului European al Patrimoniului Cultural este încurajarea societăţii de a descoperi şi explora patrimoniul european, de a creşte conştientizarea pentru istoria şi valorile comune şi de a consolida apartenenţa la diversitatea culturală din spaţiul european.


Institutul Naţional al Patrimoniului, coordonatorul naţional al Anului European al Patrimoniului Cultural în România, lansează totodată apelul naţional pentru proiecte din domeniul patrimoniului cultural material, imaterial şi digital ce se vor putea derula în anul 2018 sub egida Anului European al Patrimoniului.


Logo-ul "Anul European al Patrimoniului Cultural" va putea fi atribuit acelor proiecte care se înscriu în obiectivele şi priorităţile Anului European al Patrimoniului Cultural în cadrul căruia sunt promovate- în parteneriat cu Consiliul Europei, UNESCO, ICOMOS, Europa Nostra şi alţi stakeholderi din domeniu - zece iniţiative majore, conturate în jurul a patru obiective:
* Angajament *
- Patrimoniul comun: patrimoniul cultural european, istoria şi a valorile comune aparţin tuturor şi se apropie mai mult de oameni;
- Patrimoniul la şcoală: descoperirea comorilor europene de la o vârstă fragedă;
- Tineretul pentru patrimoniu: revitalizarea patrimoniului datorită tinerilor.
* Sustenabilitate *
- Noi utilizări pentru patrimoniu: reinventarea siturilor şi a peisajelor industriale, religioase şi militare;
- Turism şi patrimoniu: turism responsabil şi sustenabil axat pe patrimoniul cultural.
* Protejare *
- Preţuirea patrimoniului: dezvoltarea unor standarde de calitate pentru intervenţiile pe siturile de patrimoniu cultural;
- Patrimoniul în pericol: combaterea traficului ilegal de bunuri culturale şi gestionarea riscurilor legate de siturile de patrimoniu.
* Inovaţie *
- Competenţe legate de patrimoniu: îmbunătăţirea educaţiei şi formării profesionale pentru profesii noi şi tradiţionale;
- Patrimoniul pentru toţi: inovaţiei socială şi încurajarea participării cetăţenilor şi a comunităţilor;
- Ştiinţa pentru patrimoniu: cercetare, inovare, ştiinţă şi tehnologie în beneficiul patrimoniului.

Gestionarea Anului European al Patrimoniului Cultural are loc:

• la nivel european:
- printr-un efort susţinut al instituţiilor europene: Comisia Europeană, Parlamentul European, Consiliul Europei, Serviciul European de Acţiune Externă, Comitetul Regiunilor şi Comitetul Economic şi Social European;
- printr-un efort comun al diferitelor departamente ale Comisiei (sub conducerea Direcţiei Generale Educaţie şi Cultură), axat pe educaţie, dezvoltare regională, coeziune socială, mediu, turism, cercetare, politica în domeniul audiovizualului etc.;
- Comisia Europeană este asistată de un Comitet compus din 35 de organizaţii reprezentative.
• la nivel naţional:
- printr-un coordonator desemnat de către statul membru al Uniunii Europene (pentru România - Institutul Naţional al Patrimoniului);
- coordonatorii naţionali sunt susţinuţi de multiplicatori: birourile "Europa Creativă", reprezentanţele Comisiei Europene şi ale Parlamentului European, părţile interesate din domeniul patrimoniului cultural etc.


Tipuri de acţiuni sau iniţiative locale
Selecţia se va realiza pentru proiecte şi evenimente culturale aflate în concordanţă cu obiectivele Anului European al Patrimoniului Cultural, conform Deciziei EU 2017/864, Articolul 2 şi 3. Acestea sunt subliniate prin:
- iniţiative care promovează dezbaterile şi conştientizarea cu privire la importanţa şi valoarea patrimoniului cultural şi, de asemenea, de a facilita angajamentul societăţii civile şi a părţilor interesate;
- campanii de informare, expoziţii, educaţie şi sensibilizare;
- împărtăşirea bunelor practici ale administraţiilor naţionale, regionale şi locale şi diseminarea informaţiei;
- realizarea de studii şi activităţi de cercetare şi inovare, cu difuzarea rezultatelor la nivel naţional sau european;
- promovarea proiectelor legate de Anul European al Patrimoniului Cultural, prin intermediul reţelelor media şi al reţelelor sociale.
Tipurile de iniţiative pot fi:
- evenimente culturale sau spectacole,
- evenimente media sau de lansare,
- expoziţii,
- campanii de informare, educare sau de sensibilizare a opiniei publice,
- festivaluri,
- conferinţe, simpozioane, forumuri sau dezbateri,
- studii de cercetare,
- workshop-uri,
- schimburi de experienţă,
- proiecte digitale.
Această listă nu este exhaustivă şi poate include şi alte iniţiative.

Beneficiari

Iniţiativele se vor adresa atât publicului larg (inclusiv copiilor şi tinerilor), profesioniştilor din domeniul patrimoniului cultural şi altor părţi interesate. Anul European al Patrimoniului Cultural aparţine tuturor!
Iniţiativele pot fi în curs de desfăşurare, cu dezvoltare în 2017 şi 2018, sau planificate pentru anul 2018. Tematica iniţiativelor poate fi dezvoltată pentru resursele moştenite din trecut, sub toate formele şi aspectele: tangibile şi intangibile. Astfel, sunt incluse: monumente şi situri, peisaje şi situri naturale, practici şi meserii legate de domeniul cultural, diverse expresii ale creativităţii umane, colecţii păstrate şi administrate de către instituţii publice sau private (precum muzee, biblioteci sau arhive), patrimoniul cinematografic etc.
Pe măsura derulării Anului se va completa lista de proiecte şi iniţiative derulate sub egida sa, precum şi lista de contacte asociată acestora.

 


Formularul de înscriere a proiectelor ce se vor derula în 2018 pentru atribuirea logo-ul şi statutul de eveniment oficial în cadrul Anului European al Patrimoniului Cultural poate fi accesat aici.
Regulamentul selecției poate fi accesat aici.

Institutul Naţional al Patrimoniului aşteaptă propunerile dumneavoastră până la data de 22 decembrie 2017 la adresa Această adresă de email este protejată de spambots. Trebuie să aveți JavaScript activat ca să o puteți vedea..

 

Pentru mai multe informații, Comunicatul de presă al Comisiei Europene poate fi accesat aici.

 
Patrimoniul nostru: acolo unde trecutul întâlneşte viitorul


În cadrul Forumului Cultural European 2017, desfăşurat la Milano, pe 7 şi 8 decembrie, se lansează oficial Anul European al Patrimoniului Cultural - 2018.

2018 va fi un an fără precedent pentru numărul şi importanţa activităţilor şi iniţiativelor pan-europene ce se adresează publicului larg şi profesioniştilor din domeniul patrimoniului cultural.
Scopul Anului European al Patrimoniului Cultural este încurajarea societăţii de a descoperi şi explora patrimoniul european, de a creşte conştientizarea pentru istoria şi valorile comune şi de a consolida apartenenţa la diversitatea culturală din spaţiul european.


Institutul Naţional al Patrimoniului, coordonatorul naţional al Anului European al Patrimoniului Cultural în România, lansează totodată apelul naţional pentru proiecte din domeniul patrimoniului cultural material, imaterial şi digital ce se vor putea derula în anul 2018 sub egida Anului European al Patrimoniului.


Logo-ul "Anul European al Patrimoniului Cultural" va putea fi atribuit acelor proiecte care se înscriu în obiectivele şi priorităţile Anului European al Patrimoniului Cultural în cadrul căruia sunt promovate- în parteneriat cu Consiliul Europei, UNESCO, ICOMOS, Europa Nostra şi alţi stakeholderi din domeniu - zece iniţiative majore, conturate în jurul a patru obiective:
* Angajament *
- Patrimoniul comun: patrimoniul cultural european, istoria şi a valorile comune aparţin tuturor şi se apropie mai mult de oameni;
- Patrimoniul la şcoală: descoperirea comorilor europene de la o vârstă fragedă;
- Tineretul pentru patrimoniu: revitalizarea patrimoniului datorită tinerilor.
* Sustenabilitate *
- Noi utilizări pentru patrimoniu: reinventarea siturilor şi a peisajelor industriale, religioase şi militare;
- Turism şi patrimoniu: turism responsabil şi sustenabil axat pe patrimoniul cultural.
* Protejare *
- Preţuirea patrimoniului: dezvoltarea unor standarde de calitate pentru intervenţiile pe siturile de patrimoniu cultural;
- Patrimoniul în pericol: combaterea traficului ilegal de bunuri culturale şi gestionarea riscurilor legate de siturile de patrimoniu.
* Inovaţie *
- Competenţe legate de patrimoniu: îmbunătăţirea educaţiei şi formării profesionale pentru profesii noi şi tradiţionale;
- Patrimoniul pentru toţi: inovaţiei socială şi încurajarea participării cetăţenilor şi a comunităţilor;
- Ştiinţa pentru patrimoniu: cercetare, inovare, ştiinţă şi tehnologie în beneficiul patrimoniului.

Gestionarea Anului European al Patrimoniului Cultural are loc:

• la nivel european:
- printr-un efort susţinut al instituţiilor europene: Comisia Europeană, Parlamentul European, Consiliul Europei, Serviciul European de Acţiune Externă, Comitetul Regiunilor şi Comitetul Economic şi Social European;
- printr-un efort comun al diferitelor departamente ale Comisiei (sub conducerea Direcţiei Generale Educaţie şi Cultură), axat pe educaţie, dezvoltare regională, coeziune socială, mediu, turism, cercetare, politica în domeniul audiovizualului etc.;
- Comisia Europeană este asistată de un Comitet compus din 35 de organizaţii reprezentative.
• la nivel naţional:
- printr-un coordonator desemnat de către statul membru al Uniunii Europene (pentru România - Institutul Naţional al Patrimoniului);
- coordonatorii naţionali sunt susţinuţi de multiplicatori: birourile "Europa Creativă", reprezentanţele Comisiei Europene şi ale Parlamentului European, părţile interesate din domeniul patrimoniului cultural etc.


Tipuri de acţiuni sau iniţiative locale
Selecţia se va realiza pentru proiecte şi evenimente culturale aflate în concordanţă cu obiectivele Anului European al Patrimoniului Cultural, conform Deciziei EU 2017/864, Articolul 2 şi 3. Acestea sunt subliniate prin:
- iniţiative care promovează dezbaterile şi conştientizarea cu privire la importanţa şi valoarea patrimoniului cultural şi, de asemenea, de a facilita angajamentul societăţii civile şi a părţilor interesate;
- campanii de informare, expoziţii, educaţie şi sensibilizare;
- împărtăşirea bunelor practici ale administraţiilor naţionale, regionale şi locale şi diseminarea informaţiei;
- realizarea de studii şi activităţi de cercetare şi inovare, cu difuzarea rezultatelor la nivel naţional sau european;
- promovarea proiectelor legate de Anul European al Patrimoniului Cultural, prin intermediul reţelelor media şi al reţelelor sociale.
Tipurile de iniţiative pot fi:
- evenimente culturale sau spectacole,
- evenimente media sau de lansare,
- expoziţii,
- campanii de informare, educare sau de sensibilizare a opiniei publice,
- festivaluri,
- conferinţe, simpozioane, forumuri sau dezbateri,
- studii de cercetare,
- workshop-uri,
- schimburi de experienţă,
- proiecte digitale.
Această listă nu este exhaustivă şi poate include şi alte iniţiative.

Beneficiari

Iniţiativele se vor adresa atât publicului larg (inclusiv copiilor şi tinerilor), profesioniştilor din domeniul patrimoniului cultural şi altor părţi interesate. Anul European al Patrimoniului Cultural aparţine tuturor!
Iniţiativele pot fi în curs de desfăşurare, cu dezvoltare în 2017 şi 2018, sau planificate pentru anul 2018. Tematica iniţiativelor poate fi dezvoltată pentru resursele moştenite din trecut, sub toate formele şi aspectele: tangibile şi intangibile. Astfel, sunt incluse: monumente şi situri, peisaje şi situri naturale, practici şi meserii legate de domeniul cultural, diverse expresii ale creativităţii umane, colecţii păstrate şi administrate de către instituţii publice sau private (precum muzee, biblioteci sau arhive), patrimoniul cinematografic etc.
Pe măsura derulării Anului se va completa lista de proiecte şi iniţiative derulate sub egida sa, precum şi lista de contacte asociată acestora.

 


Formularul de înscriere a proiectelor ce se vor derula în 2018 pentru atribuirea logo-ul şi statutul de eveniment oficial în cadrul Anului European al Patrimoniului Cultural poate fi accesat aici.
Regulamentul selecției poate fi accesat aici.

Institutul Naţional al Patrimoniului aşteaptă propunerile dumneavoastră până la data de 22 decembrie 2017 la adresa Această adresă de email este protejată de spambots. Trebuie să aveți JavaScript activat ca să o puteți vedea..

 

Pentru mai multe informații, Comunicatul de presă al Comisiei Europene poate fi accesat aici.

Comitetul Interguvernamental al UNESCO pentru Salvgardarea Patrimoniului Cultural Imaterial a votat, la 6 decembrie 2017, înscrierea „Practicilor culturale asociate zilei de 1 Martie (Mărțişorul)‟ – dosar multinațional coordonat de România și elaborat împreună cu Republica Moldova, Republica Macedonia și Republica Bulgaria – în Lista Reprezentativă a Patrimoniului Cultural Imaterial al Umanității .

Reuniunea se desfăşoară la Jeju, în Republica Coreea, în perioada 4-9 decembrie 2017.

În contextul reuniunii, urmare a analizei nominalizărilor elementelor de patrimoniu cultural imaterial propuse pentru înscrierea pe Lista Reprezentativă, statele părţi în dosar au convins experţii internaţionali ai Comitetului asupra valorii universale de necontestat a practicilor culturale asociate zilei de 1 Martie și a rolului pe care îl au în îmbogățirea tezaurului cultural mondial și a creativității umane.

Realizarea dosarului a presupus efortul unei numeroase echipe de specialişti remarcabili din instituțiile de profil și autorităţile guvernamentale / ministerele de resort din cele patru state partenere. Din partea României, activitatea grupului de lucru s-a aflat sub coordonarea doamnei academician Sabina Ispas, director general al Institutului de Etnografie şi Folclor „Constantin Brăiloiu“ al Academiei Române și președinte al Comisiei Naționale pentru Salvgardarea Patrimoniului Cultural Imaterial. Au făcut parte din componența acestui grup sau au contribuit la înscrierea dosarului şi la demersurile de promovare, alături de reprezentanţii din celelalte trei state partenere, distinsele doamne: conf. univ. dr. Ioana Fruntelată, Facultatea de Litere, Universitatea Bucureşti, cercetător ştiinţific dr. Doina Işfănoni, Muzeul Naţional al Satului „Dimitrie Gusti“, membru al Comisiei Naționale pentru Salvgardarea Patrimoniului Cultural Imaterial, consilier Cătălina Pîrvu, Ministerul Culturii şi Identităţii Naţionale, cercetător ştiinţific dr. Iulia Wisosenschi, Institutul de Etnografie şi Folclor „Constantin Brăiloiu“, cercetător ştiinţific drd. Laura Toader, Institutul de Etnografie şi Folclor „Constantin Brăiloiu“.

„Înscrierea Mărțișorului în Lista Reprezentativă a Patrimoniului Cultural Imaterial al Umanităţii UNESCO este un adevărat succes și reprezintă încă o dovadă a faptului că atunci când specialiștii din domeniu și instituțiile publice au o strânsă colaborare, împreună putem realiza lucruri minunate. Felicitări tuturor celor care au făcut posibil acest rezultat excepțional!”, a declarat ministrul Lucian Romașcanu.

Alese mulțumiri sunt îndreptate Comisiei Naționale pentru Salvgardarea Patrimoniului Cultural Imaterial, Ministerului Afacerilor Externe, Delegaţiei permanente a României pe lângă UNESCO și Comisiei Permanente Comune a Camerei Deputaților și Senatului pentru Relația cu UNESCO – Parlamentul României, pentru sprijinul permanent acordat de-a lungul procedurilor, fundamentării argumentelor de susţinere şi de promovare a dosarului Mărţişorul pentru înscriere la UNESCO. 

În urmă cu un an, la 1 decembrie 2016, a fost înscris în patrimoniul cultural imaterial al umanităţii dosarul România - Republica Moldova „Tehnici tradiţionale de realizare a Scoarţei în România şi Republica Moldova‟. Acestea se alătură celorlalte cinci dosare cu obiceiuri, meșteșuguri şi tradiţii înscrise de România sau în colaborare România - Republica Moldova în patrimoniul imaterial al UNESCO: „Ritualul Căluşului“ (2008), „Doina“ (2009), „Tehnici de prelucrare a ceramicii de Horezu“ (2012), „Colindatul de ceată bărbătească în România și Republica Moldova“ (2013) și „Jocul fecioresc“ (2015).



Sfârşitul anului 2017 marchează, în preajma lansării oficiale a programului Anul European al Patrimoniului Cultural 2018, din luna decembrie, şi completarea Listei Mărcii patrimoniului european cu noi situri care celebrează şi simbolizează idealurile, valorile, istoria şi integrarea la nivel european.
Juriul de experţi independenţi a selectat nouă situri care îndeplinesc toate criteriile reglementate prin Decizia Nr. 1194/2011/UE din 25 câte au fost preselectate de 19 state membre pentru sesiunea de selecţie din anul 2017 a Mărcii patrimoniului european:
Siturile patrimoniului muzical al oraşului Lepizig (Germania); Sinagoga din strada Dohány (Ungaria); Fortul Cadine (Italia); Biserica de la Javorca (Slovenia); Fostul lagăr de concentrare de la Natzweiler şi lagărele sale anexate (Franţa şi Germania); Memorialul Sighet (România); Bois du Cazier (Belgia); Satul Schengen (Luxemburg) şi Tratatul de la Maastricht (Ţările de Jos).
Dintre cele două situri preselectate de România în primăvara acestui an, Cetatea Oradei (jud. Bihor) şi Memorialul Sighet (jud. Maramureş), acesta din urmă a fost selectat pentru a i se conferi Marca, fiind şi primul din ţara noastră care intră în reţeaua de situri reprezentative pentru istoria Europei în cadrul actualului program al Mărcii derulat sub egida Uniunii Europene începând cu anul 2011.
Raportul Juriului de experţi independenţi, care conţine şi evaluarea tuturor siturilor care au intrat în competiţia de anul acesta, a fost publicat la adresa de web:
https://ec.europa.eu/programmes/creative-europe/news/european-heritage-label-sites-2017-announced_en
Comisia Europeană va desemna în mod oficial siturile în luna februarie 2018, iar o ceremonie de decernare a premiilor va avea loc în luna martie 2018, în Bulgaria.
Odată cu rezultatul selecţiei din acest an, un număr total de 38 de situri din 18 state membre deţin în prezent Marca patrimoniului european.

Reamintim faptul că procedura de selecţie pentru Marca patrimoniului european constă în două etape:
I. Preselecţie la nivelul statului membru participant în urma căreia pot fi preselectate maximum două situri;
II. Selecţie finală la nivelul Comisiei Europene, în urma căreia maximum un sit din fiecare stat membru poate primi Marca, dacă toate criteriile sunt îndeplinite.
În accepţiunea acestui program cultural, "situri" înseamnă monumente, situri naturale, subacvatice, arheologice, industriale sau urbane, peisaje culturale, locuri comemorative, bunuri şi obiecte culturale şi patrimoniu imaterial asociate unui loc, inclusiv patrimoniu contemporan.
Scurte prezentări în limba română ale celor nouă situri câştigătoare, disponibile pe pagina de web a Comisiei Europene în cinci limbi de circulaţie internaţională:

 

 

sighet
 

Memorialul Sighet (Sighet, România)

Memorialul Sighet se găseşte într-o fostă închisoare stalinistă din Sighet, care a fost folosită pentru a trimite în detenţie elevi, studenţi şi ţărani care făceau parte din mişcarea de rezistenţă (1948-1950), oponenţi politici, jurnalişti şi membri ai clerului (1950-1955), precum şi infractori de drept comun până în anii 1970. Astăzi, acest sit este un memorial dedicat victimelor regimurilor comuniste şi prezintă evoluţia şi efectele regimurilor comuniste din România şi din alte ţări din Europa de Est. Memorialul oferă o perspectivă asupra reprimării desfăşurate de regimurile comuniste în Europa de-a lungul secolului XX, inclusiv a morţilor şi suferinţelor cauzate atât în interiorul, cât şi în afara zidurilor închisorii.

Leipzig
Siturile patrimoniului muzical al oraşului Lepizig
(Leipzig, Germania)

Siturile patrimoniului muzical al oraşului Lepizig sunt constituite dintr-o serie de nouă locuri din Leipzig care reprezintă diferite episoade din istoria sa muzicală, cum ar fi biserici şi instituţii de învăţământ, orchestre şi compozitori. Ele evidenţiază varietatea activităţilor muzicale care au avut loc în Leipzig începând cu secolul al treisprezecelea. Acest ansamblu de situri constituie un exemplu al continuităţii dinamice a unei tradiţii europene specifice în domeniul muzicii şi al angajamentului civic.

Budapesta

Complexul sinagogii din strada Dohány
(Budapesta, Ungaria)

Construită în jurul anilor 1850, sinagoga din strada Dohány este cea mai mare sinagogă din Europa şi a doua ca mărime din lume. Împrejurimile sale includ un muzeu şi arhive, un memorial pentru 10 000 de soldaţi evrei maghiari care şi-au pierdut viaţa în Primul Război Mondial, o grădină utilizată ca cimitir pentru victimele Holocaustului, precum şi Parcul Memorial Wallenberg. Complexul sinagogii din strada Dohány este un simbol al integrării, al comemorării şi al deschiderii spre dialog.

Cadine
Fortul Cadine (Trento, Italia)

Fortul Cadine, o fortificaţie reprezentativă pentru sistemul de apărare al unui număr de aproximativ 80 de monumente similare construite între 1860 şi 1915 în regiunea Trento, ne reaminteşte de diviziunile istorice, de conflictele militare şi de modificările graniţelor şi oferă contextul necesar pentru a înţelege mai bine valoarea frontierelor deschise şi a liberei circulaţii.

Javorca
Biserica de la Javorca (Tolmin, Slovenia)

Biserica memorială de la Javorca este o operă unică a stilului Art Nouveau, construită în munţi de soldaţi ai frontului Isonzo din Primul Război Mondial în amintirea soldaţilor căzuţi în luptă, indiferent de originea şi de cultura lor. În prezent, biserica şi peisajul său cultural continuă să simbolizeze acest apel pentru reconciliere şi puterea unificatoare a creaţiei şi a construcţiei artistice realizate în colaborare.
Natzweiler

Fostul lagăr de concentrare de la Natzweiler şi lagărele sale anexate (Alsace-Moselle, Franţa şi Baden-Württemberg, Germania)


Fostul lagăr de concentrare nazist de la Natzweiler şi cele 50 de lagăre anexate au fost operaţionale între 1941 şi 1945 pe ambele maluri ale Rinului, care, la acel moment, aparţineau celui de-al Treilea Reich, iar în prezent aparţin Franţei şi Germanei. În reţeaua de lagăre de la Natzweiler, au fost supuşi terorii naziste prizonieri din aproape toate ţările europene. Mulţi dintre prizonieri fuseseră iniţial luptători din mişcările de rezistenţă care au fost victime ale muncii forţate. Astăzi, acest sit este un loc de comemorare şi de educare a cetăţenilor.
Cazier
Bois du Cazier (Marcinelle, Belgia)

Situl minelor de cărbuni din Bois du Cazier oferă o imagine asupra claselor muncitoare şi a imigraţiei din Valonia (Belgia) în secolul XX. În 1956, întregul sit, de la gura puţului până la haldele de zgură, a fost scena unui dezastru în care şi-au pierdut viaţa 262 de persoane de 12 naţionalităţi diferite. Deşi activitatea minieră a încetat în 1967, din 2002 situl a fost transformat într-un muzeu dedicat cărbunelui, fierului şi industriei sticlei. Acest sit reaminteşte solidaritatea europeană demonstrată în urma dezastrului din 1956, care a determinat, de asemenea, crearea unui organism de sănătate şi securitate de către Comunitatea Europeană a Cărbunelui şi Oţelului.
Schengen

Satul Schengen (Schengen, Luxemburg)

Schengen este un sat de pe malurile râului Moselle, situat la punctul de întâlnire al celor trei ţări de frontieră: Luxemburg, Germania şi Franţa. Aici au fost semnate în 1985 şi în 1990, pe un vas de croazieră, Acordul Schengen şi Convenţia de aplicare a acestuia. În sat, mai multe locuri ne reamintesc de acord, printre care Centrul european din Schengen şi muzeul acestuia. De la semnarea Acordului Schengen, satul Schengen a devenit eponimul liberei circulaţii în Europa.
Maastricht

Tratatul de la Maastricht (Maastricht, Ţările de Jos)

Tratatul de la Maastricht (1991-1992) este un moment de referinţă al procesului de integrare europeană: la Maastricht au căzut de acord cele 12 state membre care formau, la vremea respectivă, Uniunea Europeană să instituie uniunea economică şi monetară care a condus la introducerea monedei euro, să consolideze reprezentarea democratică şi să extindă competenţele la noi domenii, cum ar fi cultura. Astăzi, clădirea administraţiei provinciale în care a fost negociat şi semnat Tratatul la 7 februarie 1992 este un centru pentru vizitatori şi expoziţii.


 

Deplângem trecerea dintre cei vii a Maiestății Sale Regele Mihai I al României. Ctitor al Catedralei metropolitane din Timișoara, restaurator al castelului de la Săvârșin, iubitor al trecutului monumental al țării și ocrotitor până în ultima zi a domniei sale al Comisiunii Monumentelor Istorice, M.S. Regele Mihai I era ultimul supraviețuitor dintre conducătorii de stat din vremea celui de-al Doilea Război Mondial. Figura sa tragică este simbolică pentru istoria recentă a românilor. Dumnezeu să-l odihnească!

Vă invităm la conferința "POWERED BY AFCN.
Proiecte culturale realizate de Institutul Național al Patrimoniului în anul 2017", organizată de Institutul National al Patrimoniului în parteneriat cu Muzeul Municipiului Bucureşti - Palatul Suțu (bul. Ion C. Brătianu 2).
în data de 8 decembrie, cu începere de la ora 11:00.
În cadrul evenimentului vor fi prezentate patru proiecte co-finanțate de Adiministrația Fondului Cultural Național în sesiunea 2017 și se va dezbate situația programelor de finanțare a proiectelor culturale în anul 2018, când se va celebra Centenarul României și Anul Patrimoniului Mondial.
Programul evenimentului:
11:00 – 11:30 Deschiderea evenimentului
11:30 – 12:00 reprezentant AFCN: Oportunități de finanțare a proiectelor culturale administrate de Administrația Fondului Cultural Național
12:00 – 12:30 Irina Oberländer-Târnoveanu: Evenimente Culturale recomandate de Cimec, un proiect de succes cu o continuitate de 10 ani
12:30 – 13:00 Marius Streinu: EvenimenteMuzeale.ro. Platformă on-line pentru promovarea evenimentelor muzeale din România
13:00 – 13:30 Cristiana Tătaru: Partajarea on-line a studiilor și arhivelor numismatice deținute de Muzeul Național de Istorie a României
13:30 – 14:00 Bogdan Șandric: Patrimoniu la răscruce – Digitizarea crucilor de piatră şi a monumentelor de eroi din Primul Război Mondial din judeţul Prahova
14:00 – 14:30 Dana Mihai: Memoria Marelui Război. Județul Argeș

14:30 – 15:30 Dezbatere privind soluțiile și oportunitățile de finanțare a proiectelor culturale în Anul Centenarului României Mari/Anul Patrimoniului European, cu o introducere de Irina Leca: Evenimente și proiecte în cadrul Anului European al Patrimoniului Cultural

 

Notă: În timpul alocat prezentărilor 10 minute sunt rezervate întrebărilor și comentariilor.

Bogdan Sandric

0726968653
Institutul Național al Patrimoniului
CIMEC - Institutul de Memorie Culturala
Piata Presei Libere 1, 013701 Bucuresti, ROMANIA, CP. 33-90
Tel:(+4021)317.90.72, Fax: (+4021) 317.90.64
www.cimec.ro,
http://ran.cimec.ro,
http://map.cimec.ro/Mapserver,
www.cimec.ro/Biblioteca-Digitala/Biblioteca.html


Durata lucrărilor este de 15 zile de la data primirii Ordinului de începere a lucrărilor şi implicit deschiderea şantierului.

Valoarea maximă a contractului ce va fi încheiat nu poate depăşi valoarea bugetată pentru anul 2017 şi anume 23.000 lei fără TVA.

Criteriul de atribuire: "preţul cel mai scăzut".

Propunere tehnică va fi elaborată astfel încât aceasta să respecte în totalitate cerinţele
caietului de sarcini, respectiv completarea formularea atasate:
1. Formular F1 - Centralizatorul cheltuielilor pe obiectiv;
2. Formular F2 Centralizatorul cheltuielilor pe obiect şi categorii de lucrări, lucrări exterioare - arhitectură, reţele electrice;
3. Formular F3 cu cantităţi de lucrări, pe categorii de lucrări categoria de lucrări: reţele exterioare -branşament electric;
4. Formular F3 cu cantităţi de lucrări , pe categorii de lucrări, categoria de lucrări: arhitectură -- lucrări exterioare intervenţii de urgenţă.

Caietul de sarcini conţine 3 pagini si 4 anexe. (.zip)

Oferta într-un singur exemplar se va depune în plic închis până la data de 17.11.2017 la secretariatul Institutului Naţional al Patrimoniului din Bucureşti, Sector 4, Str. Ienăchiţă Văcărescu, Nr. 16, în atenţia Serviciului Achiziţii Publice şi Contracte, tel: 021/336.60.73, int. 129.

Plicul în exterior trebuie sa fie marcat cu: Denumire şi adresă expeditor. Denumire şi adresă autoritate contractantă, denumirea obiectului achiziţiei directe pentru care s-a depus oferta, în atenţia persoanei responsabile, precum şi cu inscripţia: A NU SE DESCHIDE INAINTE DE DATA DE 24.11.2017

Exterior, plicului i se va ataşa într-o folie de plastic transparentă Scrisoarea de înaintare. Toate ofertele întârziate vor fi declarate inacceptabile, acestea fiind returnate expeditorului nedeschise.

 

 

 
16 noiembrie - Ziua Patrimoniului Mondial


Ziua Patrimoniului Mondial
este celebrată în România în fiecare an în 16 noiembrie, dată la care, în 1972, a fost adoptată Convenţia Patrimoniului Mondial cultural şi natural de către Conferinţa generală a Organizaţiei Naţiunilor Unite pentru Educaţie, Ştiinţă şi Cultură - UNESCO.
"Patrimoniul mondial întruchipează marea idee umanistă potrivit căreia oameni de toate culturile şi religiile pot fi solidari în jurul ideii de a proteja locuri purtătoare de valoare universală excepţională" se spune în mesajul Directorul Centrului Patrimoniului Mondial al UNESCO, doamna Mechtild Rossler1, dedicat celebrării a 45 ani de la adoptarea Convenţiei.
România a acceptat Convenţia în 1990 şi ulterior opt poziţii din România au fost înscrise în Lista Patrimoniului Mondial2, cea mai recentă fiind înscrisă în acest an ca parte a poziţiei transnaţionale seriale Păduri primare de fag din Carpaţi şi alte regiuni ale Europei. În prezent Lista Patrimoniului Mondial cuprinde 1073 de poziţii culturale, naturale şi mixte din 167 de ţări.
Prin persoana Excelenţei sale domnul ambasador Adrian Cioroianu, România a fost aleasă pentru a prezida în următorii doi ani Adunarea Generală a Statelor Părţi ale Convenţiei, reunite la Paris în aceste zile3. România a fost reprezentată la această reuniune de delegaţi ai Ministerului Culturii şi Identităţii Naţionale, Institutului Naţional al Patrimoniului, Comisiei Naţionale a României pentru UNESCO şi ai Delegaţiei Permanente a României pe lângă UNESCO. În cadrul Adunării Generale au fost alese 12 noi ţări pentru a face parte din Comitetul Patrimoniului Mondial şi au fost luate în discuţie teme transversale - viitorul Convenţiei; planul strategic de acţiune pentru implementarea Convenţiei 2012-2022; patrimoniul mondial şi dezvoltarea durabilă.


În ceea ce priveşte aplicarea Convenţiei în România, Institutul Naţional al Patrimoniului a derulat în ultimii ani, conform atribuţiilor sale de specialitate şi cu sprijinul Ministerului Culturii şi Identităţii Naţionale, acţiuni semnificative privind monitorizarea siturilor înscrise, elaborarea de dosare de nominalizare, colaborarea internaţională în scopul protejării patrimoniului mondial, colaborarea internă cu instituţiile cu atribuţii în domeniul patrimoniului natural.

Revizuirea Listei Indicative a României privind înscrierea în Lista Patrimoniului Mondial

În acord cu recomandările Comitetului Patrimoniului Mondial şi cu Strategia Globală pentru o listă a patrimoniului mondial reprezentativă, echilibrată şi credibilă, INP a declanşat în 2016, în urma unui apel public, un proces de revizuire a Listei Indicative care a luat în considerare atât revederea de ansamblu a poziţiilor incluse în actuala Listă Indicativă cât şi evaluarea de noi propuneri, în acord cu criteriile de înscriere în LPM şi studiile tematice sau regionale existente la nivel mondial. Metodologia de revizuire a implicat consultarea Comisiei Naţionale a Monumentelor Istorice - CNMI, organismul ştiinţific cu atribuţii legale în domeniu precum şi consultarea interdisciplinară cu Ministerul Mediului şi Ministerul Apelor şi Pădurilor privind nominalizarile de situri naturale şi de situri mixte (culturale &naturale). Acest proces de revizuire s-a încheiat cu avizarea de către CNMI a unei noi Liste Indicative a României, listă ce urmează a fi transmisă Centrului Patrimoniului Mondial UNESCO până la sfârşitul acestui an.

Monitorizarea şi managementul siturilor înscrise în Lista Patrimoniului Mondial

INP a propus revizuirea întregului sistem de monitorizare protecţie şi gestiune a monumentelor înscrise în Lista Patrimoniului Mondial prin realizarea unui proiect de Hotărâre a Guvernului care să clarifice şi să coreleze prevederile legale în domeniu, să abordeze integrat toate aspectele privind monitorizarea, protecţia şi gestiunea acestor situri, să asigure o mai bună implicare a comunităţilor locale în acest proces. În acelaşi timp INP a propus întărirea cu personal suplimentar de specialitate a Serviciului responsabil cu Patrimoniul Mondial în scopul eficientizării activităţilor de monitorizare şi protecţie dar şi în cel al realizării de planuri de management pilot pentru monumentele înscrise în LPM.

Nominalizarea de situri pentru înscrierea în Lista Patrimoniului Mondial

Elaborarea dosarelor culturale de nominalizare a fost reluată, cu asistenţă internaţională de specialitate, pe mai multe planuri şi în acord , în momentul de faţă lucrându-se la patru dosare aflate în diferite stadii:

Peisajul Cultural Minier Roşia Montană - Roşia Montană Mining Landscape, dosar de nominalizare depus în 2017 şi aflat în faza de evaluare de către ICOMOS. Comitetul Patrimoniului Mondial va lua în discuţie acest dosar la reuniunea sa din 2018 ce va avea loc la Manama în Bahrain.

Dosarul Brâncuşi - Brâncuşi Monumental Ensemble of Târgu Jiu - dosar în lucru/revizuire în urma retragerii dosarului în 2015 în corelare cu consultările avute cu ICOMOS Internaţional şi consultantul de specialitate. Dosarul este programat pentru depunere la UNESCO în 2018, an în care se împlinesc 80 ani de la realizarea Ansamblului.

Dosarul LIMES -
Frontiers of the Roman Empire, dosar în pregătire, în colaborare cu Comisia Naţională LIMES, în acord cu studiul tematic internaţional finalizat în acest an Dosarul este programat pentru depunere la UNESCO în 2021. Secţiunea corespunzătoare României a poziţiei transnaţionale seriale este inclusă în propunerea de Listă Indicativă a României ce va fi transmisă la UNESCO în acest an.

Dosarul Sibiu -
Sibiu Historic Centre and its ensemble of squares, dosar în pregătire/revizuire pentru depunere la un termen ce urmează a fi stabilit în funcţie de strategia de nominalizare şi discuţiile Primăria municipiului Sibiu.

Acţiunile susţinute derulate de Institutul Naţional al Patrimoniului, vor continua, cu sprijinul Ministerului Culturii şi Identităţii Naţionale, pentru mai buna protejare şi punere în valoare a patrimoniului nostru valoros şi pentru recunoaşterea şi promovarea acestuia pe plan internaţional.




http://whc.unesco.org/en/news/1747

http://whc.unesco.org/en/statesparties/ro

http://whc.unesco.org/en/news/1748

Asociaţia Eurocentrica anunţă finalizareaproiectului „Patrimoniu la răscruce – Digitizarea crucilor de piatră şi a monumentelor de eroi din Primul Război Mondial din judeţul Prahova”, derulat în perioada martie-noiembrie 2017, în parteneriat cu Institutul Naţional al Patrimoniului din România, Direcţia Judeţeană pentru Cultură Prahova şi Asociaţia Convergenţe Europene.

Proiectul, care a beneficiat de co-finanţare din partea Ministerului Culturii, prin Administraţia Fondului Cultural Naţional, a avut ca scop catalogarea, digitizarea, promovarea, protejarea şi cercetarea primară a crucilor monumentale de piatră ridicate în judeţul Prahova în secolele XVI-XIX şi a monumentelor de eroi căzuţi în timpul Primului Război Mondial, construite de comunităţile locale prahovene între 1920 şi 1940.

Finalizarea proiectului va fi marcată printr-o conferinţă culturală care va avea loc vineri, 17 noiembrie 2017, de la orele 10.30, la Ploieşti, în Sala de Consiliu a Inspectoratului Şcolar Judeţean / Casa Corpului Didactic (Str. Democraţiei, nr. 35), la care sunt invitaţi specialiştii în gestionarea patrimoniului, cercetători, muzeografi, profesori, preoţi, cadre militare, studenţi, elevi şi toate persoanele interesate de conservarea şi promovarea patrimoniului cultural şi istoric.

În prima parte a evenimentului, echipa proiectului va prezenta pe larg rezultatele înregistrate:

– catalogarea şi digitizarea 2D a 150 de cruci votive de piatră şi a 50 de monumente de eroi din Primul Război Mondial, din sudul şi estul judeţului Prahova;

– realizarea a 15 imagini 3D şi RTI ale unor cruci şi monumente;

– derularea a 5 ateliere educative în care aproximativ 200 de elevi prahoveni au participat la acţiuni de conservare şi promovare a patrimoniului imobil de pe raza localităţilor în care studiază;

– site-ulwww.monumentelarascruce.roşi publicația în care figurează monumentele comemorative identificate, catalogate, digitizare şi cercetate primar în cadrul proiectului.

În a doua parte a evenimentului, cei prezenţi sunt invitaţi la o dezbatere alături de membrii instituţiilor partenere cu privire la situaţia actuală a patrimoniului imobil şi la perspectivele de conservare, promovare şi valorificare a acestuia.

De asemenea, vor fi decernate distincţii persoanelor şi instituţiilor din judeţul Prahova care au sprijinit punctual derularea proiectului: Inspectoratul Şcolar Judeţean Prahova, Asociaţia Naţională Cultul Eroilor „Regina Maria”, filiala Prahova, Colegiul Naţional „Jean Monnet” Ploieşti, Liceul Teoretic „Grigore Tocilescu” Mizil, Şcoala Gimnazială „Rareş Vodă” Ploieşti, Şcolile Gimnaziale din comunele Boldeşti-Grădiştea, Gherghiţa şi Olari, Primăriile comunelor Boldeşti-Grădiştea şi Gherghiţa.

Crucile de piatră sunt monumente comemorative de o mare importanţă istorică şi culturală, amintind despre acțiunile în slujba comunității derulate de membrii ei sau despre faptele de arme ale domnitorilor.  Deşi nu reprezintă un fenomen local, ele fiind o prezenţă constantă la nivel european, în țări precum Germania, Austria, Franța sau Irlanda, în spaţiul românesc au o însemnătate aparte, în calitatea lor de izvoare istorice scrise ale unei societăţi în care până târziu oralitatea a fost dominantă în transmiterea informaţiilor de la o generaţie la alta. În acelaşi timp, născute din tradiţia crucilor de piatră, monumentele comemorative moderne sunt un exponent material de marcă al memoriei culturale legate de Primul Război Mondial.

Având în vedere că în 2018 se va serba Centenarul României Moderne, marcându-se 100 de ani de la încheierea Primului Război Mondial (1914-1918), valorificarea culturală a crucilor de piatră și a monumentelor închinate eroilor acestui război reprezintă în acelaşi timp o modalitate de reînviere a spiritului comunitar în jurul istoriei locale şi naţionale.1


Durata lucrărilor este de 15 zile de la data primirii Ordinului de începere a lucrărilor şi implicit deschiderea şantierului.

Valoarea maximă a contractului ce va fi încheiat nu poate depăşi valoarea bugetată pentru anul 2017 şi anume 31.000 lei fără TVA.

Criteriul de atribuire: "preţul cel mai scăzut".

Propunere tehnică va fi elaborată astfel încât aceasta să respecte în totalitate cerinţele
caietului de sarcini, respectiv completarea formularea atasate:
1. Formular F1 - Centralizatorul cheltuielilor pe obiectiv;
2. Formular F2 Centralizatorul cheltuielilor pe obiect şi categorii de lucrări, lucrări exterioare - arhitectură, reţele electrice;
3. Formular F3 cu cantităţi de lucrări, pe categorii de lucrări categoria de lucrări: reţele exterioare -branşament electric;
4. Formular F3 cu cantităţi de lucrări , pe categorii de lucrări, categoria de lucrări: arhitectură -- lucrări exterioare intervenţii de urgenţă.

Caietul de sarcini conţine 3 pagini si 3 anexe. (.zip)

Oferta într-un singur exemplar se va depune în plic închis până la data de 17.11.2017 la secretariatul Institutului Naţional al Patrimoniului din Bucureşti, Sector 4, Str. Ienăchiţă Văcărescu, Nr. 16, în atenţia Serviciului Achiziţii Publice şi Contracte, tel: 021/336.60.73, int. 129.

Plicul în exterior trebuie sa fie marcat cu: Denumire şi adresă expeditor. Denumire şi adresă autoritate contractantă, denumirea obiectului achiziţiei directe pentru care s-a depus oferta, în atenţia persoanei responsabile, precum şi cu inscripţia: A NU SE DESCHIDE INAINTE DE DATA DE 17.11.2017

Exterior, plicului i se va ataşa într-o folie de plastic transparentă Scrisoarea de înaintare. Toate ofertele întârziate vor fi declarate inacceptabile, acestea fiind returnate expeditorului nedeschise.


 

Pagina 1 din 28