SHARE

Noutăți
Institutul Naţional al Patrimoniului

Directorul General al Institutului Național al Patrimoniului anunță că Iașul are prima șansă pentru titlul de Capitala Culturală Europeană în 2021

Rate this item
(0 votes)

“Iașul are prima șansă pentru titlul de Capitala Culturală Europeană în 2021, din punct de vedere al patrimoniului construit. În acest context, Iașul reprezintă locația perfectă, având în vedere faptul că este al doilea oraș din țară, după București, în ceea ce privește numărul de monumente istorice“, a declarat dr. Alexandru MURARU, astăzi, la București, la cea de-a zecea conferință internațională de arhitectură: RIFF 2013.

Expoconferințele de arhitectură au reunit până în prezent peste 3000 de arhitecți și designeri din Europa, Asia și America, 400 de speakeri, 350 de companii, 220 de parteneri și sponsori, 115 parteneri media.

Evenimentul aduce împreună lideri ai spațiului construit, arhitecți și contractori din Marea Britanie, Polonia, Norvegia, Slovacia, Ungaria, Cehia, Elveția, Austria, și România, apreciați la nivel național și internațional pentru proiectele și realizările lor.

RIFF 2013 a reunit peste 400 de arhitecți, proiectanți și companii de specialitate.

Alături de dr. Alexandru MURARU, Director General al INP, au mai participat arh. Stephen HODDER, Președinte, Royal Institute of British Arhitects, Lilian ZAMFIROIU, Președinte, Institutul Cultural Român, Zeno BOGDANESCU, Rector, Universitatea de Arhitectură și Urbanism „Ion Mincu”, arh. Șerban ȚIGĂNAȘ, Președinte al Ordinului Arhitecților din România, precum și nume de prestigiu ale mediului de afaceri, diplomați și lideri din domeniul arhitecturii și din industria construcțiilor.

În 2021 România va fi din nou, printr-un oraș, în centrul lumii culturale europene.

În 2007 Sibiul a fost invitat a fi Capitală Culturală a Europei alături de Luxembourg și a facut-o cu succes. Acest program European a dus la restaurarea, la dezvoltarea și la așezarea unui oraș românesc pe harta culturii europene.

Timișoara, Cluj, și Craiova sunt orașele care aspiră la statutul de capitală culturală. Brailă si Arad fac eforturi pentru a intra în competiția pentru titlul de Capitala Culturală Europeana 2021. În 2016 România își va alege orașul care va fi în 2021 alături de un oraș din Grecia, Capitală Culturală Europeană

„Iașul reprezintă capitala culturală și simbolică a României. Având în vedere atât patrimoniul construit cât și evenimente de anvergură care contribuie la infrastructura culturală precum FILIT,

FIE, Seara Valorilor, Simpozionul Național Monumentul- Tradiție și Viitor, Iașul are toate șansele pentru a deveni Capitala Culturală Europeană în anul 2021. Mai mult decât atât, importanța istorică și tradiția vor aduce coroana europeană în capitala Moldovei”, a declarat Alexandru MURARU, Director General al Institutului Național al Patrimoniului.

Competiția “Capitala Europeană a Culturii” este lansată cu 6 ani în avans, pentru a oferi orașelor posibilitatea de a se pregăti. Manifestarea aduce numeroase beneficii orașelor și regiunilor; deși rămâne, în esență, un eveniment cultural, ea generează beneficii sociale și economice semnificative, în special atunci când este integrată într-o strategie de dezvoltare pe termen lung, axată pe cultură.

De la crearea acestui titlul, în 1985, 46 de orașe au fost desemnate “Capitale Europene ale Culturii’, până în prezent. În 2012, Capitalele Europene ale Culturii au fost Guimaraes- Portugalia și Maribor- Slovenia.

Viitoarele “Capitale europene ale culturii” 2013-2019:

2013: Marsilia (Franța) și Košice (Slovacia)

2014: Umeå (Suedia) și Riga (Letonia)

2015: Mons (Belgia) și Plzeň (Republica Cehă)

2016: Donostia-San Sebastian (Spania) și Wroclaw (Polonia)

2017: În Danemarca, Aarhus și Sønderborg se află încă în competiție.

În Cipru, Nicosia și Paphos se află încă în competiție.

2018: Țările de Jos și Malta

2019: Italia și Bulgaria

 

 

Istoric INP

 

Institutul Național al Patrimoniului este o instituție publică de importanță națională, cu personalitate juridică, aflată în subordinea Ministerului Culturii. INP este condus de un director general, care este și președintele consiliului de administrație și care coordonează întreaga activitate a instituției. INP gestionează fondurile destinate cercetării, expertizării și executării lucrărilor de consolidare-restaurare și punere în valoare a monumentelor istorice, prin Programul Național de Restaurare a Monumentelor Istorice. De asemenea, INP finanțează, prin acordarea de credite, obținute din timbrul monumentelor istorice, reabilitarea unor monumente de patrimoniu. Instituția are numeroase atribuții în privința protejării și promovării monumentelor istorice naționale și a celor incluse în Lista Patrimoniului Mondial, fiind în acest sens și punctul de contact național UNESCO. INP elaborează dosarele pentru monumentele istorice propuse pentru a fi incluse în Lista Patrimoniului Mondial. În același timp, dezvoltă programe și proiecte naționale și europene în domeniul patrimoniului, administrează fondul documentar al monumentelor istorice și editează numeroase lucrări și publicații periodice în domeniu.

 

INP realizează și pune în valoare baza națională de date pentru patrimoniul arheologic, patrimoniul cultural mobil, patrimoniul cultural imaterial și resursele informaționale asociate. Elaborează si actualizează periodic Lista monumentelor istorice din România.

 

            Prima instituție care a avut ca obiect evidența și cercetarea monumentelor istorice a apărut în România în 1892, iar ulterior aceasta și-a schimbat denumirea, structura și arhitectura instituțională în numeroase rânduri, mai ales în perioada regimului comunist și după 1989. De-a lungul timpului, aceasta a avut ca președinți personalități marcante de talia lui Nicolae Iorga (1923-1940).

 

Read 2679 times