SHARE

Noutăți
Institutul Naţional al Patrimoniului

Începând cu 2014, ansamblul " Brâncuşi" de la Târgu Jiu va deveni obiectiv mondial UNESCO

Rate this item
(0 votes)


Deschide turul în fullscreen



     Institutul Naţional al Patrimoniului este principala instituţie care gestionează “dosarul Constantin Brâncuşi" în vederea înscrierii acestuia în Lista Patrimoniului Mondial UNESCO. Elaborarea dosarului de înscriere a Ansamblului Monumental Calea Eroilor din Târgu Jiu, opera lui Constantin Brâncuşi, în Lista Patrimoniului Mondial a debutat acum două luni şi se va încheia, după un proces laborios, în 2014.
Acesta este unul dintre obiectivele prioritare pentru Alexandru MURARU, directorul general al Institutului Naţional al Patrimoniului, la preluarea funcţiei.
     In luna martie 1991, Comisia Naţională a Monumentelor, Ansamblurilor şi Siturilor Istorice a propus înscrierea în Lista tentativă UNESCO a Ansamblului monumental de la Târgu- Jiu, în categoria bunuri culturale, pe baza criteriilor (i) si (ii) privind valoarea excepţională universală.
La începutul anului 2011, Consiliul Local al municipiului Târgu-Jiu a aprobat prin hotărâre demararea procedurilor privind înscrierea Ansamblului Monumental "Calea Eroilor" din Târgu Jiu pe Lista Patrimoniului Mondial UNESCO.
În continuarea acestui demers, a avut loc o întâlnire de lucru la sediul Centrului Patrimoniului Mondial, în cadrul căreia au participat reprezentanţi ai Institutului Naţional al Patrimoniului, Delegaţiei Permanente a României pe lângă UNESCO, ICOMOS România şi a Centrului Cultural Constantin Brâncuşi.
La sfârşitul anului 2012 a fost semnat Protocolul de colaborare între Ministerul Culturii şi Patrimoniului Naţional şi Primăria Târgu Jiu.
Au existat deja trei întruniri ale grupului de lucru format din autorităţile de la Primăria Târgu Jiu, precum şi cei responsabili din cadrul Institutului Naţional al Patrimoniului.

     "Înscrierea Ansamblului «Brâncuşi» din Târgu Jiu în Lista Patrimoniului Mondial reprezintă prioritate zero pentru Institutul Naţional al Patrimoniului. Astfel, operele lui Constantin Brâncuşi vor fi promovate la adevărata lor valoare. În 2014 ansamblul va deveni al 32-lea obiectiv românesc din patrimoniul mondial UNESCO. Un grup alcătuit din arhitecţi/urbanişti, istorici de artă şi arheologi ai INP, împreună cu Ministerul Culturii şi cu autorităţile locale din Gorj vor întreprinde în următoarele luni proceduri şi acţiuni complexe pentru ca dosarul complet să ajungă la UNESCO. Includerea operei lui Brâncuşi de la Târgu Jiu în patrimoniul mondial UNESCO este un proces la capătul căruia România va promova un nou ansamblu de valoare culturală universală şi va aduce un binemeritat tribut marelui artist" a declarat Alexandru MURARU, directorul general al Institutului Naţional al Patrimoniului. 

 


     Informaţii de background - "Ansamblul Brâncuşi" , Târgu Jiu
     Ansamblul monumental "Calea Eroilor" din Târgu Jiu este un omagiu adus eroilor căzuţi în timpul primului război mondial. Brâncuşi a fost solicitat în 1935 să construiască un monument comemorativ în memoria eroilor gorjeni. Acesta propune ridicarea unei coloane compusă din 17 module. Mai târziu, adaugă o poartă monumentală, apoi o masă şi un grup de scaune.
Ansamblul monumental "Calea Eroilor" este o materializare a ancestralei tradiţii româneşti legată de cultul morţilor, sublimând mai toate obiceiurile legate de Marea Trecere. Ansamblul începe pe malul Jiului - apa curgătoare, simbol al călătoriei fără întoarcere, dar şi linie a frontului - loc al jertfei eroilor.
Masa Tăcerii aminteşte de mesele destinate morţilor neplecaţi sau celor veniţi "la zile mari". Scaunele aşezate la mare distanţă sunt parcă făcute pentru umbrele tăcute ale celor ce nu mai sunt. Poarta Sărutului este descrisă de Brâncuşi însuşi ca o trecere către "lumea de dincolo".
Coloana fără Sfârşit este un cântec etern care ne duce cu sine în infinit, o scară către cer.
Ansamblul Constantin Brâncuşi cinsteşte moartea eroică, dar în acelaşi timp aduce un elogiu vieţii nepieritoare.
Axa "Calea Eroilor" are o lungime de circa 1.8 km. Aceasta a fost realizată în 1937-1938 cu fonduri alocate de Liga Naţională a Femeilor Române din Gorj, condusă de Arethia Tătărescu, soţia primului - ministru liberal Gheorghe Tătărescu.

 

Prezentarea monumentului, tur virtual, ilustrație video și localizarea pe hartă http://360.inp.org.ro


     Informaţii de background
     Institutul Naţional al Patrimoniului este o instituţie publică de importanţă naţională, cu personalitate juridică, aflată în subordinea Ministerului Culturii. INP este condus de un director general, care este şi preşedintele consiliului de administraţie şi care coordonează întreaga activitate a instituţiei. INP gestionează fondurile destinate cercetării, expertizării şi executării lucrărilor de consolidare-restaurare şi punere în valoare a monumentelor istorice, prin Programul Naţional de Restaurare a Monumentelor Istorice. De asemenea, INP finanţează, prin acordarea de credite, obţinute din timbrul monumentelor istorice, reabilitarea unor monumente de patrimoniu. Instituţia are numeroase atribuţii în privinţa protejării şi promovării monumentelor istorice naţionale şi a celor incluse în Lista Patrimoniului Mondial, fiind în acest sens şi punctul de contact naţional UNESCO. INP elaborează dosarele pentru monumentele istorice propuse pentru a fi incluse în Lista Patrimoniului Mondial. În acelaşi timp, dezvoltă programe şi proiecte naţionale şi europene în domeniul patrimoniului, administrează fondul documentar al monumentelor istorice şi editează numeroase lucrări şi publicaţii periodice în domeniu.
INP realizează şi pune în valoare baza naţională de date pentru patrimoniul arheologic, patrimoniul cultural mobil, patrimoniul cultural imaterial şi resursele informaţionale asociate. Elaborează si actualizează periodic Lista monumentelor istorice din România.
Prima instituţie care a avut ca obiect evidenţa şi cercetarea monumentelor istorice a apărut în România în 1892, iar ulterior aceasta şi-a schimbat denumirea, structura şi arhitectura instituţională în numeroase rânduri, mai ales în perioada regimului comunist şi după 1989. De-a lungul timpului, aceasta a avut ca preşedinţi personalităţi marcante de talia lui Nicolae Iorga (1923-1940), N. Ghika-Budeşti, Ştefan Balş, Arthur Verona, Horia Teodoru ş.a.

Read 49951 times