SHARE

BCMI - istoric
Institutul Naţional al Patrimoniului

BCMI - istoric

BULETINUL COMISIEI MONUMENTELOR ISTORICE: istoric

 

Iuliu Șerban

 


La 17 noiembrie 1892 era promulgată prin decret regal prima Lege pentru conservarea și restaurarea monumentelor publice. Legea prevedea înființarea unei Comisiuni care va lucra pe lângă Ministerul Instrucțiunii Publice și se va compune din trei membri numiți de minister „dintre bărbații cei mai competenți în științele istorice sau arheologice” - din care doi vor fi membrii Academiei Române -, directorul Muzeului de Antichități din București și un arhitect. De-a lungul celor 55 de ani de existență (1892-1948), Comisiunea Monumentelor Istorice (CMI) își va mări numărul de membri la 9 și va avea membrii corespondenți în județele țării. Principalele atribuții ale Comisiunii au fost inventariere, clasarea, declasarea, cercetarea, restaurarea și întreținerea monumentelor.


În Regulamentul legii pentru conservarea și restaurarea monumentelor se prevedea la paragraful 11, alineatul 4: „deșteptarea și răspândirea în popor a simțului și priceperii pentru conservarea monumentelor, prin publicarea de lucrări speciale asupra monumentelor și de instrucțiuni asupra chipului conservării sau restaurării lor”. În aceste scopuri Comisiunea va publica Buletinul Comisiunii Monumentelor Istorice (1908 – 1945) și Anuarul Comisiunii Monumentelor Istorice (1914-1915, 1942-1943). Pentru detalii privind conținutul celor două periodice științifice ale Comisiunii se recomandă Indicii bibliografici, lucrare foarte minuțioasă și neprețuită întocmită de Radu Sc. Greceanu, publicată în BCMI nr. 3-4/1990, nr. 1/1991 și nr. 2/1991. Amintim câteva nume de autori de studii și articole publicate în BCMI în prima lui perioadă de apariție (1908-1945): Nicolae Iorga, Virgil Drăghiceanu, Alexandru Lapedatu, Victor Brătulescu, George Balș, Nicolae Ghika-Budești, Constantin Moisil, Vasile Pârvan, Aurelian Sacerdoțeanu, P. P. Panaitescu, I. D. Ștefănescu, I. D. Trajanescu, L. Brehier, G. de Jerphanion, Dj. Boskovic, A. Grabar, J. Strzygowski.


Ultimul număr al BCMI scos de Comisiunea Monumentelor Istorice va apărea în 1945, iar în anul 1948 Comisiunea va fi desființată.


Printre noile structuri care au preluat atribuțiile fostei CMI a fost și Comisia Științifică a Muzeelor și Monumentelor Istorice și Artistice (1951-1959), de pe lângă Academia Republicii Populare Române. Comisia va încerca ani de-a rândul să reia publicarea unui periodic științific asemănător cu fostul BCMI. Va reuși să scoată un singur număr, în anul 1958, denumit „Monumente și Muzee”, Editura Academiei R.P.R.. Comitetul de redacție era compus din acad. Petre Constantinescu-Iași, prof. Horia Teodoru, acad. George Oprescu, acad. Emil Condurachi, prof. Virgil Vătășianu, conf. univ. Barbu Câmpina, Dan Bădărău-secretar de redacție. Spicuim din sumar: P. Constantinescu-Iași, Respect față de monumentele istorice; Emil Condurachi, Histria romano-bizantină în lumina ultimelor săpături; Duiliu Marcu, G. Russu, Descoperirea frescei din sec. al XVI-lea de la mănăstirea Tismana; Oliver Velescu, Castelul de la Hunedoara. Scurtă privire istorică; Teodora Ivănescu, Note asupra tezaurului istoric și artistic cu ocazia restituirii lui de către U.R.S.S.; Eugenia Greceanu, Casa de piatră din Herăști. Studiu arhitectonic; Vasile Drăguț, O biserică cu gropniță în Oltenia - sec. XVI. Biserica schitului Dobrușa; Dan Berindei, Cu privire la biografia inginerului și „arhitectonului” Moritz von Ott.


Începând cu anul 1970, Comitetului de Stat pentru Cultură și Artă și apoi, din 1972, Consiliul Culturii și Educației Socialiste reiau publicarea periodicului dedicat monumentelor istorice care se va numi, în perioada 1970-1973, Buletinul Monumentelor Istorice. Colegiul de redacție al noului Buletin era compus din Ștefan Balș, Constantin Bălan, Virgil Bilciurescu, Richard Bordenache, Constantin Daicoviciu, Mișu Davidescu, Vasile Drăguț, Constantin Florea, Grigore Ionescu, Cornel Irimie, Emil Lăzărescu, Marcel Locar, Paul Petrescu, Dionisie Pippidi, Adrian Rădulescu, Lucian Roșu (redactor șef), Virgil Vătășianu. Din cuprinsul primului număr al BMI menționăm : Richard Bordenache, Victor Munteanu, Criterii științifice în activitatea de restaurare a monumentelor istorice; Horia Teodoru, Contribuții la studiul originii și evoluției planului triconc în Moldova; Grigore Ionescu, Necesitatea sistematizării și restaurării centrelor istorice; Andrei Pănoiu, Contribuții la cunoașterea tipologiei bisericilor de lemn; Corina Popa, Tabernacole gotice din zona Bistriței. În finalul Buletinului sunt prezentate monumentele restaurate cu ajutorul Direcției Monumentelor Istorice în perioada 1959-1969. În cadrul rubricii „Fișier”, Tereza Sinigalia prezintă scurte comentarii referitoare la unele publicații internaționale având ca temă monumentele istorice.


Din anul 1974, numele periodicului se va schimba în Revista Muzeelor și Monumentelor - seria Monumente Istorice și de Artă (1974-1989). Pentru lista autorilor, articolelor și studiilor din această perioadă sunt de consultat indexurile apărute în RMM-MIA nr. 2/1975, nr. 2/1978, nr. 2/1985 și RMI nr. 2/1990.


Din anul 1990, nou înființata Comisie Națională a Monumentelor, Ansamblurilor și Siturilor Istorice va continua activitatea publicistică în domeniul monumentelor istorice editând periodicele Buletinul Comisiei Monumentelor Istorice (BCMI) și Revista Monumentelor Istorice (RMI). Primul număr al BCMI din anul 1990 avea următorul colegiu de redacție: Aurel Botez, Peter Derer, Ștefan Gorovei, Eugenia Greceanu, Călin Hoinărescu, Sergiu Iosipescu, Ion Istudor, Dan Mohanu, Cezara Mucenic (responsabil de număr), Paul Niedermaier, Constantin Pavelescu, Radu Popa (președintele colegiului), Marius Porumb, Georgeta Stoica, Nicolae Stoicescu, Aurelian Trișcu, Elisabeta Rușinaru (redactor de rubrică), Georgeta Pop (redactor principal), Sanda Gusti (macheta artistică și tehnică).


Începând cu anul 2001, conform Legii privind protejarea monumentelor istorice (nr. 422/2001), editarea periodicelor revine Institutului Național al Monumentelor Istorice, și din 2010 Institutului Național al Patrimoniului.